Articol publicat de Agerpres
Proiectul „România Cunoaşterii”, dedicat dezvoltării ţării prin intermediul educaţiei, ştiinţei, cercetării şi tehnologiei, vectori ai progresului şi evoluţiei economiei, societăţii şi civilizaţiei, a fost lansat, marţi, de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, Universitatea Naţională de Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica Bucureşti şi Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.
Preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, profesorul Adrian Badea, a afirmat că iniţiativa se adresează decidenţilor de la care aşteaptă un feedback.
„Ne dorim ca acest proiect naţional să fie diferit de alte proiecte ştiinţifice, care îşi propun să organizeze conferinţe ştiinţifice naţionale şi internaţionale pe anumite probleme. Ştiind că deciziile, în orice ţară din lume, nu le iau oamenii de ştiinţă, ci oamenii politici, ne-am gândit ca prin acest proiect să ne adresăm oamenilor politici pe anumite problematici actuale ale României, pentru că este un proiect pentru România. Dar dorim şi legătura inversă, adică dânşii, când au probleme, decizii de luat, să se adreseze acestui proiect”, a declarat Badea.
El a arătat că în 10 zile de la anunţarea proiectului peste 35 de instituţii s-au alăturat ca parteneri, începând cu ministerele Educaţiei, Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
„Dorim să oferim o expertiză gratuită, nepartinică, Guvernului, Parlamentului, administraţiei locale, companiilor şi mai ales IMM-urilor, pentru că niciunul dintre noi nu are niciun fel de parti-pris politic, ci dorim doar să fim ascultaţi. Sigur, noi prezentăm un punct de vedere. Dânşii iau deciziile, pentru că aşa este normal în orice ţară a lumii. Sperăm să fie un proiect de succes”, a mai spus preşedintele AOSR.
Rectorul Universităţii Naţionale de Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica Bucureşti, profesorul Mihnea Costoiu, a salutat iniţiativa AOSR şi a atras atenţia că acesta îşi propune să atenueze numeroase dezechilibre cu care se confruntă România.
„România este într-un declin demografic major, există, de asemenea, un impact economic major ca urmare a lipsei resurse umane calificate. Şi vrem să atragem atenţia asupra acestei acestui subiect pe termen lung. Există un impact major în deciziile statale şi vrem să aducem alături de noi actori importanţi, minţile luminate ale societăţii, evident Academia Română ş.a.m.d., în a creiona un proiect pe termen lung. E un proiect care nu se va termina astăzi”, a declarat Costoiu.
El a adăugat că, pe măsură ce timpul va trece, iniţiatorii proiectului doresc „să pună în faţa societăţii mai multe date, colectate din surse deschise, din date publice, proiecte, studii făcute de diferite organisme internaţionale sau naţionale”, cu care să fie fundamentate propunerile de soluţii pe care le vor o avea în societate în perioada următoare.
Mihnea Costoiu a subliniat că iniţiativa „România Cunoaşterii” nu are o conotaţie politică. „Insist foarte mult, nu aş vrea să fie dată vreo conotaţie politică acestui eveniment. Sub nicio formă”, a spus Costoiu.
Potrivit unor clasamente care vizează indici globali de cunoaştere, precum învăţământul preuniversitar, educaţia tehnologică, învăţământul superior, cercetarea şi dezvoltarea, telecomunicaţiile şi tehnologia informaţiei, economia, România „nu ocupă poziţii destul de bune”, a evidenţiat rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, profesorul Viorel Jinga.
Consilierul de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului Andrei-Ion Ungar a transmis un mesaj din partea premierului Marcel Ciolacu, în care prim ministrul apreciază că proiectul „România Cunoaşterii” reprezintă „un etalon al viziunii de viitor al lumii academice româneşti”.
„Acest proiect nu este doar o iniţiativă, ci se doreşte a fi o viziune, o viziune pentru o ţară în care educaţia, cercetarea şi inovarea trebuie să fie motorul progresului şi al prosperităţii, o viziune pentru o societate în care trebuie să se valorizeze cunoaşterea şi să se încurajeze excelenţa în toate domeniile vieţii noastre. Domeniile cheie pe care se axează acest proiect sunt pilonii pe care se poate dezvolta un viitor mai bun pentru toţi cetăţenii noştri. Educaţia, sănătatea, tehnologia, mediul înconjurător, spiritualitatea, cultura şi nu numai vor fi subiectele principale ale dezbaterilor şi acţiunilor comune ale acestui proiect. Prin colaborarea dintre cele trei instituţii academice şi prin angajamentul nostru comun, suntem determinaţi să aducem schimbări pozitive şi durabile în viaţa tuturor românilor”, a transmis Marcel Ciolacu.
La eveniment, deschis de directorul general al BCU, Mireille Rădoi, au mai susţinut alocuţiuni vicepreşedintele AOSR, Doina Banciu, vicepreşedintele Senatului Sorin Cîmpeanu, reprezentanţi ai unor ministere şi ai unor universităţi, cercetători.
Potrivit iniţiatorilor, Proiectul „România Cunoaşterii” îşi propune să realizeze un cadru naţional al dezbaterii, un think-tank care să reunească personalităţi reprezentative pentru fiecare domeniu implicat, din ţară şi din străinătate, oameni de ştiinţă, cercetători, membri ai corpului academic, experţi şi specialişti, decidenţi şi responsabili politici.
În cadrul acestui for vor fi abordate domenii şi teme fundamentale pentru procesul dezvoltării durabile a României prin cunoaştere.
Domeniile şi coordonatele tematice pe care este structurat Proiectul „România cunoaşterii” sunt: Educaţie; Cercetare, Inovare; Comunicaţii, tehnologia informaţiilor şi inteligenţa artificială; Dezvoltare eficientă şi durabilă; Reindustrializare; Agricultură performantă şi ecologică; Sănătate; Cultură, civilizaţie, spiritualitate; Energie şi resurse minerale; Resurse umane; Politici sociale; Ecologie, Mediu, Schimbări climatice; Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
Fiecare domeniu din structura proiectului va constitui un panel şi un cadru de lucru focalizat tematic, coordonat de una sau două personalităţi ştiinţifice de anvergură, emblematice pentru domeniul respectiv. De asemenea, fiecare panel va organiza „grupuri de analiză şi reflecţie” pe subdomenii, care se vor reuni periodic pentru desfăşurarea lucrărilor, conform unei agende proprii, încadrate în Programul general al proiectului.
Grupurile de lucru sunt deschise specialiştilor din toate academiile înfiinţate prin legi, din universităţi de prestigiu, din Parlamentul României şi alte instituţii publice.
În cadrul fiecărui panel şi grup de reflecţie vor avea loc dezbateri, reuniuni ştiinţifice, simpozioane şi conferinţe, cele mai valoroase idei, concluzii şi soluţii urmând să fie sintetizate şi diseminate prin materiale editate sau cuprinse în volume, care să fie distribuite şi factorilor de decizie din instituţiile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi Parlamentului României.