În ultima perioadă, au apărut în mass-media unele articole denigratoare la adresa Academiei Oamenilor de Știință din România. Concepute în mod evident cu sensul de a denigra, calomnia și discredita, acestea vehiculează informații false ori trunchiate, ceea ce are ca efect inducerea în eroare și manipularea opiniei publice. Pe lângă disprețul față de adevăr, textele se remarcă printr-o abordare joasă, degradantă, obiectivată prin termeni nedemni pentru nivelul intelectual, proprie mai degrabă presei de scandal. Articolele în cauză își exercită calomniile nu numai la adresa Academiei Oamenilor de Știință din România, ci față de întreaga mișcare academică din România, în care intră, înainte de toate, Academia Română și academiile de ramură. Unul dintre acestea lansează la adresa Academiei Române o serie de judecăți de „valoare” profund neîntemeiate, injuste și calomnioase. În fața acestor materiale, Prezidiul Științific al Academiei Oamenilor de Știință din România face o serie de precizări punctuale pentru corecta informare a opiniei publice.
Instituția care astăzi poartă numele Academia Oamenilor de Știință din România a fost fondată în anul 1935, la 29 martie, de un grup de oameni de știință, în frunte cu ilustrul profesor și ministru al instrucțiunii publice, medic chirurg și întemeietor de școală medicală, Dr. Constantin Angelescu, sub numele Academia de Științe din România (ASR). ASR a fost înființată nu ca o alternativă la Academia Română, ci ca o instituție complementară, din necesitatea obiectivă de a se crea un spațiu mai cuprinzător de manifestare pentru cercetarea științifică, dată fiind structura fixă, limitată numeric a Academiei Române. De altfel, din structurile ASR, au făcut parte și membri ai Academiei Române și alte personalități ale științei și culturii românești, între care scriitori de marcă, savanți, profesori universitari etc. Între membrii de onoare ai ASR, s-au numărat și șapte laureați ai Premiului Nobel în domenii fundamentale ale științei. După o serie de transformări în cursul unei istorii vitrege, de-a lungul jumătății de veac de regim comunist, instituția s-a redefinit în anii ’90, a funcționat ca Academia Oamenilor de Știință din România, noul ei statut juridic fiind consacrat prin Legea Nr. 31 din 15 ianuarie 2007.
O precizare fundamentală: în linia misiunii ei primordiale, definite de fondatorii interbelici, Academia Oamenilor de Știință din România nu și-a propus niciodată și nu-și propune să fie o alternativă la Academia Română ori să o substituie pe aceasta. După cum se precizează în Legea de înființare și în Statut, AOSR recunoaște Academia Română drept cel mai înalt for de știință și cultură al României. Sensul existenței AOSR, în continuitatea ASR, în calitate de „continuator și unic legatar” (conform Legii), și a unei tradiții de aproape un secol, este de a constitui un spațiu academic complementar al creației științifice, destinat cercetării științifice de vârf, profesorilor universitari și oamenilor de știință. Termenul „Academie” din titulatură exprimă apartenența la spațiul academic și de cercetare românesc, și, nicidecum, vreo aspirație de substituire instituțională. De altfel, în buna tradiție a Academiei de Științe din România, din anii ’30, și AOSR cuprinde în structura ei actuală membri ai Academiei Române, ceea ce exprimă o relație de colaborare și complementaritate academică. Menționăm ca toți președinții Academiilor de ramură importante (Academia de Științe Tehnice din România – ASTR, Academia de Științe Agricole și Silvice – ASAS, Academia de Științe Medicale – ASM) sunt membri AOSR. Președinții Academiei Române Radu Voinea și Valentin-Ionel Vlad au fost, de asemenea, și membri ai AOSR.
Încă o precizare necesară: prin Legea de constituire a AOSR, membrii acesteia nu pot purta titlul de „academician”, așa cum în mod fals se vehiculează în unele materiale de presă, ci pe acela de „membru al AOSR”. Este încă o probă, pe de o parte, a corectei poziționări a AOSR față de Academia Română – forul tutelar al academismului românesc, instituție fundamentală care a construit cultural și științific România Modernă – și, pe de altă parte, a dezinformării și manipulării opiniei publice de anumiți autori și anumite medii.
Accesul în Academia Oamenilor de Știință din România se realizează printr-un proces de selecție riguros în baza îndeplinirii de către candidați a unor criterii științifice exigente. Această politică a selecției, pe bază de valoare și merit individuale, practicată încă de la înființarea instituției, asigură un standard înalt de calitate al instituției prin valoarea celor care o compun. Între membrii AOSR, din cele 13 secții științifice, se află personalități științifice de prestigiu, cu realizări remarcabile, recunoscute pe plan național și internațional. Valoarea și recunoașterea membrilor AOSR sunt certificate și prin numărul lucrărilor ISI, prezența în baze de date internaționale, prin citări și prin indicele Hirsch.
Academia Oamenilor de Știință din România este o instituție destinată, prin misiune, prin Lege și prin Statut, cercetării științifice de elită, științei și educației. Acestei misiuni, instituția îi dedică întreaga sa activitate, care constă dintr-un program de cercetare-dezvoltare anual, din conferințele științifice de primăvară și de toamnă, din proiecte de cercetare științifică, studii, cercetări și comunicări științifice prezentate la manifestări naționale sau internaționale, proiecte editoriale, dezbateri, acțiuni și inițiative pentru încurajarea tinerilor în orientarea către domeniile științei și inovării. Programul de cercetare-dezvoltare al AOSR din anul 2019 a constat din 23 de proiecte de cercetare desfășurate prin secții, care s-au concretizat în peste 40 de articole cotate ISI sau indexate în alte baze științifice internaționale.
Privitor la valoarea și recunoașterea activității științifice sub egida Academiei Oamenilor de Știință din România, prestigiosul clasament internațional SCIMAGO-Elsevier – care evaluează la nivel mondial universitățile și institutele de cercetare – situează AOSR pe locul 8 în rândul instituțiilor de cercetare din România. De menționat că, în acest clasament internațional, în primele 800 de poziții în lume, din structurile noastre academice, apar doar Academia Română (locul 676) și AOSR (locul 794), cu toate că AOSR a beneficiat în fiecare an doar de sume cuprinse între 2-3% din totalul fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru finanțarea academiilor înființate prin lege, iar în acest an nu are nicio finanțare bugetară.
Pe lângă activitatea științifică, peste 150 de membri ai AOSR, prin funcțiile în care au fost aleși de colegi (rectori, prorectori, președinți, directori de departament sau de școli doctorale, directori de institute sau de alte structuri de cercetare), și-au adus o contribuție importantă la dezvoltarea învățământului superior și a cercetării științifice din România.
O ultimă precizare: se reiterează în mod aberant așa-numita „afiliere politică” a Academiei Oamenilor de Știință din România, în speță apropierea acesteia de anumite partide politice. Este tot o formă obsesivă și grosolană de dispreț față de adevăr și de manipulare a opiniei publice. Prin misiune, prin Legea de înființare și Statut, AOSR este o instituție apolitică, al cărei unic obiect de activitate (așa cum se precizează mai sus) îl constituie cercetarea științifică. Această identitate instituțională programatică nu poate determina însă constrângerea membrilor de a nu avea o opțiune politică, exprimabilă inclusiv prin afilierea la o organizație politică. Interzicerea implicării politice individuale este neconstituțională și ține de regimurile totalitare. Afilierea politică a unora dintre membrii AOSR privește însă mai multe partide politice, ceea ce, în mod fundamental, semnifică respectarea libertății conștiinței și a pluralismului democratic. Dincolo de opțiunea individuală, în cadrul instituțional al AOSR, nu se face politică.
Precizările de mai sus au sensul de a contribui la restabilirea adevărului, prin promovarea informației corecte, din respect pentru lege, pentru valorile moralei, pentru principiile deontologiei jurnalistice și, nu în ultimul rând, pentru opinia publică. În continuare, Academia Oamenilor de Știință din România își rezervă dreptul de a recurge la toate căile legale pentru apărarea adevărului și a imaginii sale.
Prezidiul Științific al Academiei Oamenilor de Știință din România