Interviu cu prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, Președintele Academiei Oamenilor de Știință din România

Domnule Președinte, ce reprezintă Academia Oamenilor de Știință din România? Cum definiți această instituție?

În martie 1935, la inițiativa profesorului universitar dr. Constantin Angelescu, ilustră personalitate academică, medic de prestigiu și important om politic, un grup de oameni de știință a înființat Academia de Științe din România. Noua structură academică a obținut personalitate juridică la 29 martie 1935, zi care a rămas data de naștere a acesteia. Conform intenției fondatorilor și a misiunii sale, rolul ASR a fost de a participa la susținerea creației științifice, „de a o ajuta, încuraja, îndruma și încuraja”. Încă de la fondare, recunoscând rolul de for suprem al științei și culturii al Academiei Române, noua instituție și-a propus să aibă o relație de colaborare cu Academia Română, într-un raport de complementaritate, în direcția dezvoltării mișcării academice din România și a eforturilor de dezvoltare prin educație, știință și cultură a civilizației românești. Merită citat un fragment din articolul de fond din nr. 1 al Buletinului ASR, publicat în 1936, care exprimă clar această poziționare: „Tot aşa, coexistenţa ei cu Academia Română nu constituie nicio piedică pentru vreuna din cele două instituţiuni. Secţiunea ştiinţifică a Academiei Române, alcătuită dintr-un număr restrâns de membri, va putea continua şi mai departe rolul ei de a coordona activitatea ştiinţifică cu aceea care se desfăşoară pe terenul literar şi istoric, în cadrul general al sforţărilor de cultură naţională a neamului românesc.” În structura ASR au intrat personalități de marcă ale științei și cercetării românești, precum și savanți din străinătate, între care șapte laureați ai premiului Nobel. Această evoluție a confirmat viziunea fondatorilor, cu privire la necesitatea dezvoltării mișcării academice, a creării unui cadru mai extins pentru dezvoltarea și consacrarea creației științifice.

Urmând servituțile istoriei, în anul 1948, Academia de Științe din România a fost desființată și asimilată, printr-un număr de 49 de membri, în Academia Română, devenită, la rândul ei, Academia Republicii Populare Române. În anul 1956, la 23 martie, la inițiativa academicianului Traian Săvulescu, președintele Academiei Române, a fost înființată Asociația Oamenilor de Știință din România, ca gest reparator față de desființarea acesteia și pe fondul necesității existenței unui cadru instituțional lărgit pentru activitatea oamenilor de știință.

După întoarcerea României la democrație, la 40 de ani de la înființarea Asociației Oamenilor de Știință din România, la Palatul Parlamentului, în perioada 22-24 mai 1996, a avut loc primul congres al AOSR. La propunerea dlui General prof. univ. dr. Vasile Cândea, ilustrul savant în științe medicale și prestigios pionier al chirurgiei cardiovasculare, președinte al AOSR și cel de-al doilea fondator al instituției, în Adunarea Generală, în prezența a numeroși membri ai Academiei Române, a fost aprobată în unanimitate revenirea la titulatura inițială de „Academie”. Prin Legea nr. 31/2007, AOSR a devenit instituție de interes public, ordonator principal de credite, fiind definită ca „for național, de consacrare științifică, care reunește personalități reprezentative ale științei” și drept „continuatorul și unicul legatar al Academiei de Științe din România”.

În prezent, AOSR este o instituție cu o structură complexă, care cuprinde 13 secții și opt filiale naționale, cărora li se adaugă filiala din SUA, cu sediul la New York şi filiala Chişinău. ADOR dezvoltă activități de cercetare științifică specifice fiecărui domeniu, prin intermediul secțiilor sale, desfășoară programe și proiecte de cercetare, unele dedicate tinerilor cercetători, organizează evenimente științifice de anvergură națională și internațională, conferințe, simpozioane, colocvii, mese rotunde, dezbateri. În prezent, Academia Oamenilor de Știință din România este o instituție academică situată sub semnul excelenței, care participă la procesul de dezvoltare a științei și cunoașterii și, prin aceasta, la dezvoltarea României prin cunoaștere. Statutul științific al AOSR, valoarea și poziționarea acesteia în cadrul academic și științific românesc sunt atestate, de altfel, prin numărul mare de citări ale lucrărilor membrilor săi, prin vizibilitatea internațională și prin situarea constantă a acesteia în prestigiosul clasament internațional SCIMAGO-Elsevier, care evaluează și ierarhizează universitățile și institutele de cercetare ale lumii din perspectiva performanței. Conform SCIMAGO-Elsevier, Academia Oamenilor de Știință din România ocupă locul 8 între instituțiile de cercetare din România. Doar două instituții din țară figurează în primele 800 de locuri: Academia Română, pe locul 676, și Academia Oamenilor de Știință din România, pe locul 794.

În ce constă activitatea unui membru al Academiei Oamenilor de Știință din România?

Înainte de toate, trebuie spusă, în conformitate cu Statutul nostru, membrii AOSR nu poartă titlul de „academician”, titlu la care au dreptul doar membrii titulari ai Academiei Române. Facem această precizare pentru evitarea oricăror confuzii și combaterea unor afirmații nefondate care au mai apărut prin mass-media, probabil doar cu scopul de a genera false tensiuni la nivelul colaborării dintre instituții.

Ca să venim la întrebarea Dvs., membrii AOSR sunt cadre didactice universitare, cercetători și oameni de știință, conducători de doctorat, care au o activitate complexă, desfășurată în universități și institute de cercetare. Din structurile Academiei noastre fac parte profesori universitari de marcă, cercetători de prestigiu, personalități de prim rang ale educației academice, științei și cunoașterii, recunoscute pe plan naţional și international. Această recunoaștere se reflectă și prin numărul mare de citări, ceea ce denotă valoarea operei lor științifice și vizibilitatea internațională de care se bucură. Pe lângă activitatea didactică și științifică de bază, membrii noștri se implică în activitățile desfășurate de Academia noastră, la nivelul secțiilor și filialelor și la nivel central, în programe, proiecte și manifestări științifice, de anvergură națională și internațională, care acoperă o largă gamă tematică, în domenii fundamentale și în domenii de avangardă, precum cel al digitalizării și al Inteligenței Artificiale. In recentul clasament al celor mai citaţi 2% cercetători din lume 24 sunt membrii ai Academiei noastre. Nu cred că multe instituţii universitare sau de cercetare din ţară au o astfel de performanţă.

Ce ne puteți spune despre Proiectul „Dezbaterile AOSR”?

Proiectul „DEZBATERILE AOSR” a fost inițiat de Academia Oamenilor de Știință din România în anul 2017 și constă într-o serie discuții pe teme de interes prioritar pentru România de azi și pentru viitorul țării, care implică educația, cercetarea, știința și cunoașterea. La aceste întâlniri participă reprezentanți ai mediilor academice și educaționale, oameni de știință, cercetători, experți, factori de decizie, responsabili politici, doctoranzi, masteranzi, studenți, membri ai societății civile etc. Prin Proiectul „Dezbaterile AOSR”, instituția organizatoare realizează o agora a personalităților vieții academice și publice, a reprezentanților societății românești în diversitatea ei, un spațiu al dialogului pe teme majore, al ideilor și soluțiilor și, nu în ultimul rând, un cadru al dialogului între generații. Obiectivul fundamental al Proiectului îl reprezintă realizarea unui for academic, științific, cultural și civic în cadrul căruia să fie identificate și promovate soluții pentru dezvoltarea și afirmarea României în Uniunea Europeană și în lume.

Între temele care au fost abordate în cadrul Dezbaterilor AOSR se numără: „Identitate și afirmare națională în lumea globalizării”, „Rolul întreprinderilor mici şi mijlocii în dezvoltarea economiei românești”, „Buna guvernare, cale de creștere a rezilienței față de amenințările hibride”, „Unirea Basarabiei cu România – act de justiție istorică, pas fundamental spre înfăptuirea Marii Uniri”, „Școala, Biserica, Armata – instituții cu rol fundamental în înfăptuirea marii uniri”, „Exodul tinerilor – o amenințare pentru viitorul României”, „Cadrul intern și extern al apărării României întregite în anul 1919”, „Educația, știința și cercetarea – vectori ai modernizării și dezvoltării României”, „Rolul educației și al cercetării în dezvoltarea europeană a României” ş a..

Am constatat, din activitățile Dvs., că tinerii sunt importanți pentru AOSR. Ce ne puteți spune în această privință?

Tinerii sunt foarte importanți pentru Academia Oamenilor de Știință din România și pentru societatea românească, în ansamblul ei. Din simplul motiv că ei reprezintă viitorul țării și viitorul în general. Important este să conștientizăm acest adevăr și să-l asumăm prin ceea ce facem. Nu este suficient doar să împărtășim o atare perspectivă, ci trebuie să acționăm programatic, la nivel național, în cadrul unei viziuni mai ample, prin politici publice, inițiative și programe, pentru crearea condițiilor optime pentru dezvoltarea tinerilor prin educație de calitate, pentru integrarea și evoluția lor în cariere de top în cercetare, știință, educație și în toate domeniile fundamentale, cu accent pe zonele de avangardă ale tehnologiei digitale.

În cadrul acestei viziuni, Academia Oamenilor de Știință din România desfășoară Programului anual de cercetare destinat tinerilor cercetători, la nivel postdoctoral. O parte substanțială din bugetul Academiei Oamenilor de Știință din România este dedicată acestui Program de importanță fundamentală pentru Academia noastră. În procesul selecției din anul 2023, au fost în competiție peste 200 de proiecte științifice la nivel național, din care am selecţionat 26.. În prezent, se află în derulare 50 de proiecte care implică domenii și tematici diverse, acoperind arii fundamentale și de avangardă ale cercetării avansate.

Trebuie să precizez că din structurile AOSR fac parte mulți tineri cercetători valoroși, recomandați de rezultatele activității lor în domeniul cercetării științifice, în calitate de membri asociați, membri corespondenți sau chiar membri titulari, dacă acordăm noțiunii de „tânăr” o înțelegere mai extinsă, peste vârsta de 40 de ani.

România este o țară bogată în resurse naturale și umane. Una dintre resursele naturale, să-i spunem așa, cele mai importante o constituie inteligența. Țara noastră are un potențial deosebit de inteligență în general și în special prin tinerele generații. Prin programele speciale dedicate tinerilor, ne propunem să încurajăm și să susținem acest potențial extraordinar în beneficiul științei, educației, cercetării și dezvoltării prin cunoaștere.

În context, o problemă care ne preocupă, la nivelul AOSR, și consider că ar trebui să ne preocupe pe toți o reprezintă exodul tinerilor excepționali, migrația inteligențelor, așa-numitul fenomen „brain drain”. Este un fenomen îngrijorător, cu efecte grave pe termen mediu și lung, pentru viitorul țării. Prin faptul că acești tineri ale să nu se mai întoarcă, integrându-se în cariere de succes în străinătate, România pierde minți strălucite care ar putea contribui la procesul de dezvoltare a țării. De aceea consider că ar trebui să facem o prioritate din atragerea înapoi a tinerilor, prin integrarea lor în profesii și cariere atractive, prin crearea de condiții materiale și de dezvoltare foarte bune. Un Program Național dedicat tinerilor excepționali din străinătate în vederea reintegrării lor în societatea românească ar fi, în opinia noastră, o prioritate națională.

Cum vedeți rolul științei în dezvoltarea României?

Pentru mine, ca om care mi-am dedicat viața carierei profesorale, științei și cercetării, și pentru Academia Oamenilor de Știință din România, știința, cercetarea, educația și cunoașterea sunt vectorul dezvoltării. Trăim în Societatea Cunoașterii, suntem în era Tehnologiei Informației și AI, vorbim deja despre a 5-a Revoluție Industrială, a Inteligenței Artificiale. Uniunea Europeană și lumea de azi își concep dezvoltarea și evoluția prin Cunoaștere.

De aceea, consider că Proiectul de Țară pe termen lung ar trebui să fie „Dezvoltarea României prin Cunoaștere”. Vă fac dezvăluirea că Academia Oamenilor de Știință din România lucrează la un proiect în acest sens, pe care îl va lansa în primele luni ale anului, în cadrul Congresului Academiei noastre din 2024. Ca să leg lucrurile de tema anterioară, cred că Programul Național de atragere a tinerilor în România ar trebui să fie o componentă a acestui Proiect de Țară.