A XI-a Conferință Națională de Gemoterapie ARGH, cu tematica GEMOTERAPIA ÎN CONTEXTUL ACTUAL AL STĂRII DE SĂNĂTATE, are loc între 20-22 octombrie 2023 la Cluj-Napoca. Conferința, cu largă participare internațională, este organizată sub înaltul patronaj al Academiei Oamenilor de Știință din România.
La eveniment vor participa invitați speciali din Italia, Belgia, Japonia, S.U.A, alături de cercetători din România. Organizatorii anunță și lansarea unui nou produs gemoterapic în cadrul conferinței.
Academia Oamenilor de Știință din România organizează, în luna octombrie 2023, în cadrul programului „TRIBUNA TINERILOR OAMENI DE ȘTIINȚĂ”, manifestarea cu titlul „Nanostructuri complexe produse prin metoda arcului termionic în vid indus de laser (LTVA) pentru electrozi cu eficiență ridicată” care va fi susținută joi, 19 octombrie 2023, ora 11:00, la sediul AOSR, de dna. prof. univ. dr. fiz., Rodica Vlădoiu – Departamentul de Fizică și Electronică din Facultatea de Științe Aplicate și Inginerie, Universitatea OVIDIUS Constanța.
35 de membri ai Academiei Oamenilor de Știință din România au reușit performanța clasării în Topul celor 2% cei mai citați oameni de știință din lume conform celui mai nou raport ELSEVIER, utilizând baza de date SCOPUS și h-index, hm-index, ajustați în funcție de numărul de coautori, citări în diferite poziții de autor și un indice compozit (c-scor).
Clasamentul membrilor AOSR din primii 2% oameni de știință din lume, care ține cont de factorul de impact al publicației, numărul de citări și autori, primul și ultimul autor poate fi accesat AICI.
Vă prezentăm, în tabelul de mai jos, lista celor 35 de membri AOSR și pozițiile obținute în clasamentul ELSEVIER:
”Biblioteci – Hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale de bază pentru români” miercuri 11 Octombrie 2023, ora 10.00, la Biblioteca Centrală Universitară Carol I
Eveniment realizat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării în parteneriat cu Academia Oamenilor de Știință din România și cu sprijinul Băncii Mondiale.
Evenimentul este dedicat relansării apelului de proiecte finanțate din Investiția 17. Componenta 7. Transformare digitală a Planului Național de Redresare și Reziliență din PNRR în cadrul căruia vor fi prezentate instrumentele de cercetare în vederea definirii conținutului de training al cetățenilor pentru ridicarea competențelor digitale.
În conformitate cu prevederile proiectului de finanțare din PNRR:
alfabetizare digitală
comunicare
alfabetizare media
creare de conținut digital
securitate digitală
educație antreprenorială digitală
România și-a propus să crească competențele digitale de bază ale cetățenilor de la 34.4% în 2022 la 80% în 2030 (conform Strategiei Europene în domeniul Digitalizării). În acest context, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, prin Investiția “Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale”, (Investiția 17. Componenta 7. Transformare digitală a Planului Național de Redresare și Reziliență din PNRR), își propune ca bazat pe rețeaua actuală a bibliotecilor publice să sprijine crearea unei rețea de hub-uri digitale care să faciliteze dezvoltarea competențelor digitale.
În cadrul acestui demers, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării implementează și un program de formare care își propune dezvoltarea competențelor digitale de bază pentru 100.000 de cetățeni, cu prioritate cetățenii din grupuri marginalizate și defavorizate.
Investiția tehnologică constă în dotarea a 105 biblioteci pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale, iar 1030 de biblioteci vor beneficia de fonduri pentru a-și schimba/moderniza echipamentele informatice.
Astfel, minim 1135 de biblioteci vor fi beneficiarele investiției, după cum urmează:
105 biblioteci, din care 5 sedii centrale de biblioteci județene și 100 de biblioteci municipale sau rurale, vor fi renovate și echipate cu calculatoare și echipamente tehnice
1030 de biblioteci vor beneficia de echipamente informatice noi sau modernizate
Atingerea acestor obiective, reprezintă o șansa istorică pentru a transforma bibliotecile în adevărate hub-uri digitale prin intermediul cărora vom putea crește competențele digitale ale românilor. Vă invit să fim parteneri în acest demers important pentru transformarea digitală a României în sprijinul îmbunătățirii condițiilor de viață și muncă ale cetățenilor.
Prof. Univ. Dr. Nicolae Dănilă Președintele Secției de Științe Economice, Sociologice și Juridice a Academiei Oamenilor de Știință din România Octombrie 2023
LARRY ELLIOTT: “ AGE OF GLOBALISATION IS NOW THE AGE OF INSTABILITY – AND WE NEED A PLAN “ (The Guardian, aprilie 2023)
Tot mai multe sunt opiniile care ajung la concluzia că sistemul bancar este solid. Însă în ultima perioadă apar semnale care ne invită să ne ajustăm unele opinii în concordanță cu realitatea curentă și de perspectivă. Suntem chemați să punem o întrebare esențială: “ Care sunt implicațiile și consecințele stării actuale și ale solidității sistemului bancar, ale solidității sistemului financiar, în cazul funcționării economiei din fiecare țară și cum se configurează viitorul ?”
Inflația, care se menține la cote ridicate, transformările geopolitice și climatice impun răspunsuri acompaniate de decizii și soluții.
În construirea unui posibil răspuns trebuie să analizăm sursele și cauzele vulnerabilităților și incertitudinilor care au apărut și ne provoacă în ultimii ani.
Modelul economiei mondiale a suferit și suferă transformări importante. Conform analizelor Băncii Mondiale economia globală se îndreaptă către “un deceniu pierdut” din punct de vedere economic datorită evoluțiilor declanșate de pandemnia Covid, de război și de inflație. CONSIDER CĂ URMĂTORII FACTORI AFECTEAZĂ ÎN PRINCIPAL PROGRESUL ECONOMIC AL MULTOR ȚĂRI: ÎMBĂTRÎNIREA FORȚEI DE MUNCĂ, SCĂDEREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII, REDUCEREA VOLUMULUI INVESTIȚIILOR CONCOMITENT CU CREȘTEREA DATORIEI PUBLICE CARE A ATINS NIVELE RECORD. SE LIMITEAZĂ ASTFEL POTENȚIALUL DE CREȘTERE ECONOMICĂ. ÎN ACELAȘI TIMP, FENOMENUL DE CONTAGIUNE CA URMARE A IMPLICAȚIILOR UNEI POSIBILE CRIZE FINANCIARE ȘI BANCARE GLOBALE POATE DUCE LA DECLANȘAREA UNEI RECESIUNI LA NIVEL MONDIAL.
Nouă paradigmă se caracterizează prin creșterea valorii activelor financiare în detrimentul veniturilor salariale și a investițiilor. Rezultanta: pierderea competitivității firmelor și a economiei naționale, scăderea productivității muncii și adâncirea inechităților sociale.
INCENTIVAREA ECONOMISIRII ȘI A INVESTIȚIILOR ÎN RAMURI CARE PRODUC O IMPORTANTĂ VALOARE ADĂUGATĂ SUNT CONDIȚII PRIMORDIALE PENTRU VIITORUL FIECĂREI ECONOMII NAȚIONALE. UTILIZAREA EFICIENTĂ ȘI EFECTIVĂ A RESURSELOR NAȚIONALE (NATURALE, FINANCIARE ȘI MAI ALES UMANE) REPREZINTĂ O PRIORITATE.
Asistăm la un fenomen generalizat și periculos în aproape toate țările: creșterea îndatorării publice și private care devin din ce în ce mai nesustenabile
Ne întrebăm: ce s-a întâmplat cu creșterea economică, cu creșterea productivității muncii, cum se manifestă riscurile care duc la instabilitate financiară și care este evoluția prezentă și viitoare a inflației?
Ne complacem în situația și suntem tentați să cumpărăm produse din import (poate raportul calitate/ preț? care este realitatea de cele mai multe ori?) în detrimental celor fabricate sau care ar putea fi fabricate la nivel național. Se pare că nu ne prea pasă de evoluția contului curent și a fenomenului de îndatorare. Și nici de adâncirea procesului de dezindustrializare a țării. Ce punem în loc? Ce ramuri ne pot da competitivitate, ce domenii devin tot mai atractive și pot pune în valoare pregătirea bună a tineretului în urma investițiilor importante în educație, făcând astfel posibilă hotărârea unui număr cât mai mare de absolvenți să rămână în țară.
Trendul de creștere și de menținere la nivel ridicat a dobânzilor în contextul majorării datoriei publice și private diminuează capacitatea guvernelor, a firmelor și a gospodăriilor de a se împrumuta. Apare o presiune pe cerința de scădere a nivelului dobînzilor. Opinez că în perioada următoare creșterea economică va fi influențată negativ datorită unui posibil spectru de criză bancară globală ce va determina reglementări mai stricte pe piețele financiare urmate de o posibilă îngustare a plajei surselor de finanțare (sau dacă acestea se vor găsi, vor fi “ofertate” la dobînzi mari datorită riscurilor percepute mai mari, dar și datorită trendului dobînzilor de politică monetară menit să reducă așteptările inflaționiste și să întărească stabilitatea financiară).
Avem de-a face cu probleme structurale la nivel național.
Situația o putem descrie destul de simplu, dar realitatea în profunzimea ei este complexă și foarte riscantă: continua îndatorare pentru finanțarea deficitelor neacompaniată de o destinație strategică inovatoare cu privire spre viitor, bine proporționalizată a resurselor bugetare ne duce la dispariția sau lipsa implementării condițiilor pentru noi activități care să genereze venituri pentru o gamă largă de beneficiari, inclusiv pentru buget (din care să se plătească serviciul datoriei și rambursarea acesteia).
În ultimii 20 de ani nivelul de îndatorare, mai ales al celei publice, a depășit cu mult nivelul investițiilor publice. Ar trebui să ne îngrijoreze această situație provocatoare: menținerea la orice moment a sustenabilității stocului de datorie și eventual continuarea finanțării prin împrumuturi (la ce costuri și în ce sume ?) Este necesar să identificăm și să implementăm parametrii de bază care să garanteze că reducerea datoriei devine credibilă și va duce la sustenabilitate fiscală, concomitent cu situația acesteia de a fi compatibilă cu creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă. Se poate afirma faptul că o creștere a datoriei publice ce se manifestă în prezent nu lasă să se identifice riscuri imediate cu privire la sustenabilitatea datoriei, totuși vulnerabilitățile pozițiilor fiscale vor crește cu siguranță deoarece refinanțarea datoriei se va face printre altele, la dobînzi din ce în ce mai mari.
ESTE NEVOIE SĂ TRAGEM SEMNALUL DE ALARMĂ: NICIODATĂ ÎN ISTORIA UNEI ECONOMII NU A EXISTAT O CREȘTERE ECONOMICĂ SUBSTANȚIALĂ ȘI PRELUNGITĂ FĂRĂ O CREȘTERE A INVESTIȚIILOR ÎN RAMURI PURTĂTOARE DE PROGRES.
SE ADUCE ÎN DISCUȚIE PLANUL DE REDRESARE “NEXT GENERATION UE” ȘI ALTE RESURSE FINANCIARE DE LA U.E. CARE POT SUPLIMENTA RESURSELE FINANCIARE INTERNE, DAR NUMAI FINANȚAREA NU POATE ADUCE REDRESAREA ECONOMIEI NAȚIONALE DACĂ CONDIȚIILE DE PE PIAȚA INTERNĂ PENTRU INVESTIȚII ȘI ÎNCURAJAREA ANTREPRENORIATULUI NU SUNT ÎMBUNĂTĂȚITE SEMINIFICATIV.
Scăderea nivelului dobânzilor trebuie să se facă gradual, în concordanță cu condițiile concrete din fiecare etapă și cu obiectivele de atingere a stabilității financiare și macroeconomice. Dobânzile mici din perioada pandemiei Covid și după criză din 2008 au demonstrat faptul că ele nu încurajează investițiile, din contră determină menținerea banilor în stare de lichiditate sub diferite forme sau intrarea în tranzacții speculative și riscante. Perioada de menținere a dobânzilor la nivel mic a reprezentat o formă de “impozitare”, de “penalizare” indirectă a gospodăriilor și a firmelor. De fapt încurajarea translatării economisirii către active lichide și imediat lichide a afectat puternic investițiile pe termen lung.
Finanțarea tranziției din economia actuală prin încurajarea și creșterea economisirii și a investițiilor necesită întărirea stabilității financiare și un raport risc /return cît mai bine dozat în contextul condițiilor create pe o piață națională.
Gapul (diferența) între creșterea potențială (caracterizată prin șomaj scăzut și inflație foarte mică) și creșterea economică reală se lărgește continuu. Influență negativă vine din partea ofertei și în mai mică măsură din zona cererii.
Ce observăm? Țările care se confruntă cu deficiențe structurale preferă să se împrumute (aparent nu țin cont de costurile de finanțare în continuă creștere) în loc să lanseze reforme structurale care să ducă, printre altele, la reducerea deficitelor.
Un fenomen periculos care a generat “moral hazard” l-a reprezentat transferul multor riscuri de la sectorul privat către cel public. Sectorul privat a fost încurajat să preia riscuri excesive și nesustenabile în căutare de câștiguri imediate și substanțiale. Constatăm că fenomenul de moral hazard “a înflorit ” mai ales în perioada acomodării excesive din partea politicii monetare aplicată în unele țări.
Menținerea unei politici monetare puternice și flexibile reprezintă o cerință esențială și imediată în conjunctura actuală cînd asistăm la menținerea inflației la cote ridicate, ceea ce reprezintă un factor de risc major. O flexibilitate profesionistă a dozării dobânzii de politică monetară acompaniată și de alte măsuri în caz de necesitate contribuie la întărirea stabilității financiare. SUNT DE PĂRERE CĂ NU TREBUIE SĂ SOLICITĂM BĂNCII CENTRALE MULTE MĂSURI CU IMPLEMENTARE IMEDIATĂ A ACESTORA, CI SĂ CEREM DECIZII ȘI SOLUȚII REALMENTE LEGATE DE REALIZAREA STABILITĂȚIi FINANCIARE ȘI A STABILITĂȚII MACROECONOMICE, ACEST ULTIM DEZIDERAT FIIND ATINS PRIN COORDONARE CU POLITICILE GUVERNAMENTALE.
Este, deci, necesară o pondere adecvată a intervențiilor și soluțiilor din partea politicilor bugetare și fiscale în raportul acestora cu politica monetară în efortul comun de a asigura realizarea la nivel optim a stabilității macroeconomice și a sustenabilității unui trend pozitiv. Putem astfel evita creșterea riscurilor și nemulțumirilor sociale, a instabilității angajatului mai ales în cazul afacerilor productive, precum și alte fenomene negative complexe cum ar fi acela al evoluției cursului de schimb, întărind astfel la nivel național predictibilitatea.
Este necesară implicarea hotărâtă a tuturor actorilor decizionali de pe piață, nu numai a Băncii Centrale. Mă refer în principal la activitatea Guvernului care decide și transpune în practică politicile fiscale și bugetare, acompaniate necesar de reformele structurale .Este necesar să se evite o politică fiscală expansionistă (instrument al unei politici prociclice) care poate diminua efectele așteptate prin implementarea unor decizii de politică monetară. Să aplicăm efectiv și eficient acel mix de politici mult așteptat la nivel național pentru asigurarea unui trend sustenabil și cu efecte pozitive pe termen mediu și lung. Gândirea și practica politică la nivel național sunt chemate să adreseze transparent pe termen mediu și lung laturile prioritare ale economiei naționale și anume investițiile publice productive, aspectele sociale, de mediu, energia, digitalizarea, infrastructura, R&D, inovația și competențele.
CONSIDER CĂ ESTE PERICULOS SĂ NE CONCENTRĂM ÎN DECIZIILE POLITICE NUMAI SAU ÎN PRINCIPAL PE REDUCEREA DATORIEI PUBLICE PENTRU ATINGEREA ȚINTEI RECOMANDATE DE U.E. ESTE NECESAR SĂ APLICĂM UN PACHET DE POLITICI GUVERNAMENTALE ECHILIBRAT ȘI CALAT PE SPECIFICUL ECONOMIEI NAȚIONALE CARE SĂ ACOPERE CONCOMITENT TREI LATURI ȘI ANUME: REDUCEREA DATORIEI PUBLICE, INVESTIȚIILE ÎN DOMENII PURTĂTOARE DE PROGRES ȘI GENERATOARE DE ÎNALTĂ VALOARE ADĂUGATĂ ȘI REFORMA STRUCTURALĂ. DISCUTĂM DESPRE O REȚETĂ A SUCCESULUI ÎN CONTEXTUL NAȚIONAL ȘI INTERNĂ ȚIONAL ACTUAL. Aduc în discuție o temă care trebuie să ne preocupe și care cere din partea noastră o poziție activă în forurile UE. Tot mai mulți specialiști fac referire la faptul că regula “one-size-fits-all ” nu se validează favorabil în cazul fiecărei țări. La negocierile cu factorii de decizie ai UE să aducem argumentele necesare care să scoată în evidență specificul economiei românești, situația performanțelor economice și mai ales situația finanțelor publice unde s-au acumulat probleme ce necesită timp pentru ajustările necesare care să aducă sustenabilitate. Este necesar ă o abordare pe termen lung, mai flexibilă și diferențiată de la țară la țară, cu un program de reforme și ajustări susținut financiar și politic atât la intern, cât și din partea instituțiilor UE. Recent Ministrul de Finanțe al Poloniei menționa: “The diversity of EU Member States should not be perceived aș an obstacle, but aș an opportunity “ (Septembrie 2023). Suntem membri ai UE, dar încă nu am finalizat proiectul de țară, și anume integrarea în Zona Euro, în Uniunea Bancară și Uniunea Piețelor de Capital, Shenghen, care să ne pună pe picior de egalitate cu ceilalți membri UE. Încerc să parafrazez un proverb arab: dacă dorești să mergi repede, mergi singur. Dacă dorești să ajungi departe, să mergem împreună.
Unul din obiectivele principale la nivel național îl constituie promovarea unei creșteri economice sustenabile reale pe termen lung caracterizată prin facilitarea condițiilor care să producă câștiguri în nivelul productivității muncii și al competitivității economiei naționale.
O amânare a reformelor structurale concomitent cu o politică de creștere a îndatorării fără finalizări benefice în economie pe termen mediu și lung NU POATE FI O OPȚIUNE SUSTENABILĂ. Creșterea prețurilor și a dobânzilor va reduce puterea de cumpărare și va diminua efectele așteptate în urma eventualei aplicări a unor stimuli fiscali sau sociali (obiectiv necesar).
ELEMENTELE CHEIE ALE CREȘTERII ECONOMICE SUSTENABILE PE TERMEN LUNG APARȚIN OFERTEI CAPITALULUI PRODUCTIV AVÂND COMPONENTELE DE BAZĂ, CAPITALUL UMAN ȘI CEL FIZIC.
ATINGEREA UNEI ASTFEL DE ȚINTE DEVINE POSIBILĂ PRIN POLITICI CARE SĂ ÎMBRĂȚIȘEZE URMĂTOARELE PRIORITĂȚI: ACTIVAREA SURSELOR CREȘTERII REALE ȘI ANUME INVESTIȚIILE, CREȘTEREA ABILITĂȚILOR ȘI COMPETENȚELOR PROFESIONALE A FORȚEI DE MUNCĂ (atât la nivel executiv cât și la nivel “talent people”), AJUSTĂRI SALARIALE BINE DIRECȚIONATE ȘI DOZATE, INCLUZIUNE ȘI EDUCAȚIE FINANCIARĂ.
Este nevoie să găsim soluțiile cele mai bune pentru MODELUL DE CONDUCERE ȘI ADMINISTRARE A ECONOMIEI NAȚIONALE prin transformări structurale curajoase. În caz contrar continuăm să ne confruntăm cu provocări, vulnerabilități și incertitudini.
Îmi aduc aminte de cuvintele lui Jacques de Larosiere: “We must get out of a model that privileges illusion over reality”. (2022).
De Ziua Mondială a Educației, Academia Oamenilor de Știință din România le adresează tuturor profesorilor, de pe toate treptele sistemului educațional, mulțumiri și felicitări pentru activitatea de instruire și formare morală a elevilor și studenților și le urează un an școlar și universitar plin de succese, rezultate performante, bucurie și împlinire!
Trăim într-o epocă în care Cunoașterea este asumată programatic ca mijloc al dezvoltării pe toate planurile, ca factor al progresului și evoluției omului, societății și civilizației pe plan european și global. Educația, desfășurată progresiv și continuu, de-a lungul ciclurilor de învățământ, de la învățământul preșcolar până la cel universitar și mai departe, de-a lungul întregii vieți, în paradigma lifelong learning, constituie calea către Cunoaștere. În procesul dezvoltării personale și în progresul general al societății, educația de calitate, eficientă și performantă prezintă o importanță fundamentală. Rolul primordial în întregul proces îl are profesorul, de care depind, în mod nemijlocit, calitatea și eficiența educației, deschiderea acesteia spre rezultate performante și competitive.
Academia Oamenilor de Știință din România, formată din profesori și cercetători, plecând de la rolul central al celor de la catedră în procesul educațional, își exprimă respectul și recunoștința față de activitatea cadrelor didactice și solidaritatea cu aspirațiile acestora privind statutul și recunoașterea lor în societate. În același timp, într-o epocă a competiției acerbe și a progresului tehnologic fără precedent, AOSR susține, prin toate programele și proiectele sale, calitatea, eficiența și excelența în educație. Educația de calitate depinde de profesorii de calitate, care, cu dedicație, competență, responsabilitate și dăruire, pregătesc în spiritul excelenței și performanței tinerele generații, participând astfel la edificarea României Europene, o țară dezvoltată și competitivă prin știință și cunoaștere.
La mulți ani Profesorilor țării!
Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România
PROGRAM TEMATICI: I. 1878 – 2023; 145 de ani de la RE-UNIREA DOBROGEI cu ROMÂNIA. II. 1923 – 2023; 100 de ani de la Adoptarea CONSTITUȚIEI, garanția instaurării democrației în România Interbelică.
Vă semnalăm două apariții editoriale la Editura Academiei Oamenilor de Știință din România: Nicolae Gabriel-Octavian, Valentin Ciorbea. Notre ami Anatole Magrin: artist fotograf și diplomat: viata și opera/ Artiste photographe et diplomate. Sa vie et son oeuvre/ Artist Photographer and Diplomat. Life and Work. București: Editura Academiei Oamenilor de Știință din România, 2023. Traducerea în limba engleză – Nicoleta Stanca Traducerea în limba franceză – Ion Dumitrașcu 236 pp.
În condiții grafice excepționale, Gabriel-Octavian Nicolae și Valentin Ciorbea publică un amplu album în ediție trilingvă, română-franceză-engleză, dedicate primului artist fotograf al Dobrogei, Anatole Magrin, francezul dobrogean care a lăsat posterității primele imagini ale regiunii dintre Dunăre și Marea Neagră după unirea la România după 1878. Stabilit la Constanța în toamna anului 1878, Anatole Magrin a desfășurat o activitate complexă în cadrul comunității constănțene și în calitate de diplomat vice-consul al Franței.
Frumoasa realizare a celor doi este prefațată de Excelența Sa Laurence Auer, Ambasadorul Republicii Franța în România, Vergil Chițac, primarul Municipiului Constanța, Romeo Stavăr-Vergea, consul onorific al Franței la Constanța și Dorin Popescu, consilier cultural al Primarului Municipiului Constanța.
Autorii își poartă cititorii prin viața lui Anatole Magrin, născut în Franța la 9 decembrie 1858, instalat la Constanța în 1878, unde a trăit până în anul 1928. Fotograf talentat, a ieșit din atelier de multe ori cu aparatul de fotografiat pentru a surprinde imagini de ansamblu ale Dobrogei, detalii din diverse localități, ș.a.
Valoarea excepțională a albumului o constituie ilustrațiile, fotografiile din locurile natale ale lui Magrin, dar mai ales din Constanța și Dobrogea. Fotografiile păstrate, adunate cu multă trudă în colecția personală de Gabriel-Octavian Nicolae ne permit să vedem cum arăta Tulcea, Babadag, Mangalia, Adamclisi și Constanța în diverse momente ale evoluției după 1878. Se pot remarca străzi, cartiere, clădiri, portul și diverse nave. Impresionante sunt imaginile cu locuitorii Dobrogei, artistul fotograf Magrin surprinzând specificul multietnic al regiunii. Pentru valoarea operei sale a fost medaliat la Paris și ridicat la statutul de furnizor al Curții Regale.
Cititorii români și străini care parcurg impresionantul album vor avea posibilitatea să aprecieze contribuția excepțională a lui Anatole Magrin în arta fotografică și în relațiile dintre România și Franța.
Valentin Ciorbea, Generalul-adjutant Paul Teodorescu (1888-1981). Dimensiunile creativității Editura Academiei Oamenilor de Știință din România, București, 2023, 357 p.
Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, membru titular AOSR, prezintă cititorilor o monografie cuprinzătoare asupra vieții și activității generalului-adjutant Paul Teodorescu la împlinirea a 135 de ani de la naștere.
Generalul Paul Teodorescu și-a închinat viața marilor instituții ale poporului român: Oștirea, Școala și Biserica. Autorul îl poartă pe cititor în copilărie, viața de familie, anii de școală, pe care tânărul Paul Teodorescu i-a parcurs. Și-a început cariera de comandant în fruntea unui pluton și a încheiat-o cu gradul de general, comandant de divizie. A participat la două războaie: Al Doilea Război Balcanic și Primul Război Mondial. A făcut studii strălucite în Franța. Reîntors în țară, a fost profesor la Școala Superioară de Război, îmbinând activitatea de la catedră cu cercetarea științifică. În calitate de șef de Stat Major la Inspectoratul Aeronauticii, a avut un rol major în organizarea structurii și dezvoltarea acestui domeniu.
În calitate de comandant al Regimentului de Gardă „Mihai Viteazul” a transformat unitatea într-un model unic în România și a făcut-o cunoscută peste hotare.
A fost diplomat militar în Franța și director la Școala Superioară de Război, poziție din care a reformat învățământul superior militar și a inițiat construirea campusului din Cotroceni. Ca ministru în zece guverne a lăsat realizări remarcabile.
În timpul regimului comunist a fost închis, lipsit de mijloace de trai, nevoit să ducă o luptă cu autoritățile pentru supraviețuire.
Cercetarea științifică a valorificat-o în cărți, studii și manuscrise. Academia de Științe din România și Academia Română i-au recunoscut meritele și l-au ales ca membru titular, respectiv corespondent.
Crescut într-o familie cu puternice convingeri religioase, a acordat pe parcursul vieții sale o atenție deosebită Bisericii Ortodoxe. A fost ctitor și înnoitor de lăcașuri de cult. Cea mai trainică dintre realizările sale este consacrarea Mănăstirii Dintr-un Lemn ca Sfânt lăcaș al Aviației și Marinei.
Profesorul Ciorbea aduce în paginile cărții și ultimii ani de viață ai generalului, retras la Mănăstirea Dintr-un Lemn, unde a fost înhumat în cimitirul Sfântului lăcaș.
În Cuvânt înainte reputatul istoric prof. univ. dr. Petre Otu conchide: „Urmare a acestui efort prodigios, profesorul Ciorbea are marele merit de a fi impus mai bine zis reimpus în istoriografie, cu precădere în cea militară și în opinia publică, personalitatea generalului-adjutant Paul Teodorescu. Așadar, monografia publicată sub egida Academiei Oamenilor de Știință al cărui membru titular este, reprezintă o operă de sinteză, de maturitate, care încununează o activitate științifică remarcabilă”.
Peste 1500 de farmaciști și specialiști în domeniul sănătății s-au reunit la Cluj-Napoca pentru cel mai important eveniment al anului dedicat comunității farmaceutice din România – Congresul Național de Farmacie 2023, Ediția a XIX-a, organizat de Societatea de Științe Farmaceutice din România și Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, relatează ziarulfaclia.ro.
Ceremonia de deschidere a congresului împreună cu cele două conferințe plenare susținute de rectorul UMF, Anca Dana Buzoianu, și de invitatul special al acestei ediții, Andreas Bender, profesor de informatică moleculară la Universitatea din Cambridge, a avut loc în eleganta sală a Operei Naționale Române. Tema din acest an a Congresului este „Farmacia azi: de la tradiție la interdisciplinaritate și inteligență artificială”.
În prima parte a evenimentului oficial de deschidere, din partea Academiei Oamenilor de Știință din România a luat cuvântul și prof. univ. dr. Marius Bojiță, Președintele Filialei Cluj a AOSR, potrivit căruia “Tema congresului a fost stabilită de către Societatea de Științe Farmaceutice din România în urmă cu aproape un an. Pornind de la faptul că IT-ul cucerește din ce în ce mai mult teren în diferite domenii, nu se putea ca Societatea de Științe Farmaceutice să nu fie receptivă. Prin urmare, este foarte important ca farmaciile să înceapă din ce în ce mai mult să introducă inteligența artificială în activitatea lor zilnică. Totuși, oricât de mult ar pătrunde inteligența artificială în domeniul farmaceutic, farmacistul rămâne cel care trebuie să comunice cu pacientul și el este cel care trebuie să înțeleagă suferința acestuia”.
