Academia Oamenilor de Știință din România

Acasă Blog Pagina 29

Conferinţa profesorului doctor Radu Ştefan Vergatti, membru titular AOSR – „Complexul monastic Strehaia”

Mănăstirea Strehaia a cunoscut, de-a lungul istoriei sale multi seculare, vitregiile vremii, dar și lucrarea deosebită a voievozilor, ierarhilor, monahilor și oamenilor de bine care au prețuit și apărat așezământul monahal. În vara anului 1657, cronicarul sirian Paul de Alep consemna: „Biserica este foarte frumoasă și este împodobită cu tot felul de ornamente, fiind zugrăvită atât pe dinăuntru, cât și pe dinafară. Într-un cuvânt, este o mănăstire domnească și este foarte prețuită în această țară pentru frumusețea sa și pentru întăriturile sale. Noi n-am întâlnit, desigur, nici o altă mănăstire deopotrivă cu aceasta”, conform Trinitas TV. Voievodala mănăstire a reprezentat subiectul conferinței „Complexul monastic Strehaia”, susținută de profesorul Radu Ștefan Vergatti, în Sala de Consiliu a Academiei Române.

Unirea Principatelor Române, semnificații naționale și anvergură istorică

0

– Simpozion Științific dedicat Unirii de la 24 ianuarie 1859 la Academia Oamenilor de Știință din România –

Academia Oamenilor de Știință din România a celebrat Unirea de la 24 ianuarie 1859 prin Simpozionul științific „Unirea Principatelor Române, semnificații naționale și anvergură istorică”. Evenimentul a fost organizat prin Secția de Ştiinţe Istorice şi Arheologice și cu sprijinul Filialei Iași ale AOSR și s-a desfășurat în ziua de 24 ianuarie 2023, începând cu ora 12.00, în format online. La manifestare au participat istorici, membri ai corpului academic, personalități ale educației, științei și culturii românești.

Simpozionul a fost deschis de prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, și moderat de prof. univ. dr. Ion I. Solcanu, președintele Secției de Științe Istorice și Arheologice și al Filialei Iași ale AOSR. Manifestarea a avut o agendă densă, cu prelegeri susținute de istorici de marcă: Prof. univ. dr. Dumitru Vitcu, Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava, Geneza programului unionist (Societatea „Unirea” din Iași); Prof. univ. dr. Ștefan Vergatti, Universitatea Valahia, Târgoviște, Atitudinea Angliei față de Unirea Principatelor Române; Prof. univ. dr. Jipa Rotaru, Comisia de la Focșani; Prof. univ. dr. Ion I. Solcanu, Înființarea Secțiunii a II-a, de Științe, a Facultății de Filozofie pentru neîntîrziata formare de ingineri civili, mecanici și arhitecți prin transformarea Școlii reale, 1860; Dr. Horia Dumitrescu, Alexandru Ioan Cuza și Focșanii; Col. (r)  dr. Marius Nicoară, Buzoienii pe timpul Unirii Principatelor Române; Prof. univ. dr. Stoica Lascu, Dr. Constantin Angelescu: „Unirea Principatelor Române, actul decisiv care a încoronat secole de muncă de aspiraţii şi a pus primele baze ale României de astăzi; Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, Mihail Kogălniceanu și Dobrogea; Prof. univ. dr. Mihai Drecin, Unirea Principatelor la Cluj în 1959, la un secol de la evenimentul istoric; Prof. univ. dr. Ion Zainea, Sărbătorirea zilei de 24 ianuarie în 1972 de studenții din Oradea.

În deschiderea Simpozionului, prof. univ. dr. Ion I. Solcanu a subliniat că perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza a constituit un moment istoric foarte dens, unic ca semnificație în istoria românească: în numai șapte ani, au fost realizate reforme în toate domeniile și au fost înființate instituții fundamentale ale statutului, care au avut un rol decisiv în edificarea României Moderne. Prin organizarea Simpozionului, organizatorii aduc un omagiu făuritorilor Unirii, celor care au făcut un important pas înainte în împlinirea visului național de secole al românilor.

Prelegerile, solid documentate, prin recursul profesionist la sursele istoriografice și prin interpretarea informației în lumina adevărului și a logicii desfășurării procesului, au abordat evenimentul din perspective tematice diverse, reliefând elementele definitorii ale cadrului istoric pe plan național și internațional, poziția marilor puteri față de Principatele Române și aspirațiile lor, cristalizarea proiectului național și realizarea lui progresivă, rolul major al unor personalități de anvergură în înfăptuirea Unirii, dezvoltarea ulterioară a României Moderne și desăvârșirea idealului unității naționale prin Marea Unire și făurirea României Mari, ecourile în timp ale Unirii, la distanță de un secol sau mai mult, în plin regim totalitar, sub presiunea ideologiei și a cenzurii comuniste, în lumea universitară. Comunicările Simpozionului vor fi disponibile în format video pe canalul de YouTube al AOSR.

În cadrul evenimentului, profesorul Adrian Badea, președintele AOSR, a afirmat: „Iașiul este inima, leagănul Unirii, de aceea l-am ales pentru organizarea Simpozionului. Unirea Principatelor ne oferă o importantă lecție de istorie: un popor și o elită care și-au fixat un Proiect de Țară au reușit să-l îndeplinească progresiv, în mai multe etape. Au fost oameni școliți, patrioți, cu idealuri clare, care au știut să folosească inteligent conjunctura internațională și istorică. Trebuie să învățăm din lecția istoriei nevoia de solidaritate a poporului – „Hai să dăm mână cu mână / Cei cu inima română” – și necesitatea de a ne formula un nou Proiect de Țară, de anvergură, care poate fi dezvoltat în continuitatea celor două mari momente ale Unirii tuturor românilor: Unirea de la 1859 și Marea Unire, de la 1 decembrie 1918. Intelectualii țării joacă în acest proces un rol foarte important.”

Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România
(Contact: comunicare.aosr@gmail.com)

Ziua Culturii Naționale – Dimensiunea științifică a operei lui Mihai Eminescu

Academia Oamenilor de Știință din România, la fel ca majoritatea instituțiilor de cultură, de știință și de artă din România a sărbătorit, la mijlocul acestei luni, Ziua Culturii Naționale. Există un larg consens ca manifestările complexe organizate cu acest prilej să așeze pe piedestalul culturii românești personalitatea de excepție a poetului Mihai Eminescu, atribuindu-i pe drept renumele de poet universal, poet național, poet nepereche.

Ar fi nedrept să vedem în Eminescu doar poetul. A strălucit și în proză, în gazetărie, în politică și chiar în știință.
Asupra dimensiunii științifice a operei lui Mihai Eminescu, oarecum ocolită de exegeții literali, aș dori să mă opresc la acest scurt punct de vedere.

Aș susține acest fapt prin maniera științifico-literară prin care Eminescu abordează, spre exemplu, problema genezei Universului. Apreciez că pentru cititorul român una dintre formele cele mai atractive, mai accesibile și în deplin consens atât cu teoria Big Bangului, dar și a creației biblice, a realizat-o Mihai Eminescu în Scrisoarea I, acum circa 140 de ani, deci chiar mult înainte ca termenul de Big Bang să fie asimilat în știință.

Sunt convins că pentru oricine este o delectare să urmărească talentul cu care Mihai Eminescu versifică o teorie științifică.
Ce spune Mihai Eminescu despre perioada care precede momentul Big Bangului:

La-nceput, pe când ființa nu era, nici neființă,
Pe când totul era lipsă de viață și voință,
Când nu s-ascundea nimica, deși tot era ascuns…..
Când pătruns de sine însuși odihnea cel nepătruns.
Fu prăpstie? genune? Fu noian întins de apă?
N-a fost lume pricepută și nici minte ca s-o priceapă,
Căci era un întuneric ca o mare făr-o rază,
Dar nici de văzut nu fuse și nici ochi care s-o vază
Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface,
Și în sine împăcată stăpânea eterna pace!…

La fel de convingătoare sunt versurile care descriu Big-Bangul propriu zis:

Dar deodat-un punct se mișcă… cel întâi și singur. Iată-l
Cum din chaos face mumă, iar el devine Tatăl!…
Punctu-acela de mișcare, mult mai slab ca boaba spumii,
E stăpânul fără margini peste marginile lumi…

Eminescu prezintă și una din variantele, admise științific, referitoare la moartea termică a Universului.

În prezent cugetătorul nu-și oprește a sa minte
Ci-ntr-o clipă gândul duce mii de veacuri înainte,
Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist și roșu
Cum se-nchide ca o rană printre nori întunecoși,
Cum planeții toți îngheață și s-azvârl rebeli în spaț
Ei, din frânele luminii și ai soarelui scăpați,
Iar catapeasma luminii în adânc s-au înnegrit,
Ca și frunzele de toamnă toate stelele-au pierit,
Timpul mort și-ntinde trupul și devine vecinicie,
Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie,
Și în noapte neființii totul cade, totul tace,
Căci în sine împăcată reîncepe-eterna pace…

Desigur, Scrisoarea I, nu este nici pe departe singura poezie eminesciană care se sprijină pe elemente științifice, ce reprezentau noutăți absolute la vremea respectivă. Iată cum surprinde Eminescu, în celebra poezie ”Luceafărul”, elemente din teoria relativității privitoare la contracția timpului la viteze mari:
” Porni Luceafărul. Creșteau în cer a lui aripe
Și căi de mii de ani treceau în tot atâtea clipe.”

În aceeași poezie, Eminescu sugerează că Luceafărul, în zborul său, a depășit marginile Universului nostru, întorcându-se înainte de Big Bang și ieșind în afara timpului.
” Căci unde ajunge nu-i hotar, nici loc spre a cunoaște
Și vremea încercă în zadar din goluri a se naște”

O imagine poetică, dar și riguros științifică, regăsim în poezia ”La steaua” privitor la viteza luminii în vidul cosmic:

La steaua care-a răsărit
E cale atât de lungă
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ajungă.

Iată așadar doar câteva extrase din opera eminesciană prin care, în mod tulburător, descoperim că poetul cunoștea în profunzime formele incipiente ale unor viitoare teorii științifice care au revoluționat cunoașterea umană.

Competiţia de proiecte de cercetare a Academiei Oamenilor de Știinţă din România destinată tinerilor cercetători „AOSR-TEAMS-II” EDIȚIA 2023-2024 – „Transformarea digitală în ştiinţe”

0

===== PACHET DE INFORMAȚII =====


I.
SCOPUL COMPETIȚIEI –
Competiția stimulează participarea tinerilor în activitatea de cercetare din domenii de actualitate ale științei și tehnologiei.

Obiectivul principal constă în mărirea vizibilității științifice internaționale a tinerilor cercetători prin stimularea publicării rezultatelor științifice originale în reviste de largă circulație internațională cu factori de impact semnificativi, precum și a depunerii de brevete de invenție care să ateste procedurile tehnologice asociate.

Un alt obiectiv constă în stabilirea unor legături de colaborare științifică dintre tineri cercetători și membri ai Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR).

II. COMPONENȚA ECHIPEI DE CERCETARE
Echipa de cercetare va fi formată din cercetători științifici sau asistenți de cercetare, precum și cadre didactice universitare, doctoranzi sau persoane având titlul de doctor, cu vârsta de maxim 35 ani. Directorul echipei, având titlul de doctor, poate avea vârsta de maxim 45 de ani. Echipa cuprinde directorul și cel puțin un membru.

Membrii echipei de cercetare nu pot aplica la două proiecte. Membrii echipelor câştigătoare şi finanţate la competiția precedentă AOSR-TEAMS 2022-2023 nu pot depune proiect.

Fiecare lucrare aprobată va fi monitorizată de un membru al AOSR, care nu va fi retribuit pentru această activitate.

III. DURATA ȘI CONTRACTAREA PROIECTULUI
Durata proiectului este de maxim 20 de luni, începând de la data semnării contractului. Contractarea se va face pe baza cesiunii drepturilor de autor către AOSR. Membrii proiectului vor menționa pe articolele publicate în baza rezultatelor obținute și afilierea suplimentară:

„Academy of Romanian Scientists, Ilfov 3, 050044 Bucharest, Romania”

IV. BUGETUL PROIECTULUI
Bugetul alocat pentru un proiect este de maxim 50 000 lei, împărțit pe doi ani.

V. STRUCTURA PROPUNERII DE PROIECT
Propunerea de proiect va avea următoarea structură, partajată în două fișiere:

Fișierul V.A
A.1. Directorul de proiect
Curriculum Vitae semnat (max. 3 pagini), cu indicarea proiectelor conduse anterior
Adresa email și număr de telefon de contact
Link la pagina personală (facultativ)
Link la pagina cu lucrări/citări Google Scholar https://scholar.google.ro/citations
A.2. Echipa de cercetare
Listă conținând, pentru fiecare participant:
Nume-prenume, Data nașterii, Grad profesional, Loc de muncă
Link la pagina personală sau Curriculum Vitae, Link la pagina cu lucrări/citări Google Scholar.

Fișierul V.B
B.1. Propunerea de proiect (max. 10 pagini în limba română )

  1. Titlul, cu indicarea unui singur domeniu științific din lista celor 12 domenii de la secțiunea VI
  2. Cuvinte cheie
  3. Obiective, cu indicarea importanței acestora
  4. Metodologie, cu indicarea gradului de originalitate
  5. Rezultate estimate intermediare/finale cu indicarea calendarului de activități
  6. Articole estimate a fi elaborate cu indicarea factorului de impact minim al revistei unde vor fi publicate. Eventuale propuneri de brevete de invenție
  7. Bibliografie
  8. Suma solicitată (nu se vor specifica tipurile de cheltuieli).

B.2. Titlu și rezumat în limba engleză (max. 10 rânduri)

VI. DOMENII ȘTIINȚIFICE PROPUSE PENTRU COMPETIȚIE
Subiectele de cercetare se vor referi la cuvinte cheie cum ar fi: algoritmi de digitalizare, generarea computerizată a soluțiilor analitice, digitalizarea bazelor de date științifice, inteligența artificială în procesul de cercetare științifică, integrarea informatică a serviciilor publice, digitalizarea și robotizarea, rețele neurale, machine learning, etc, în următoarele domenii:

  1. Științe matematice
  2. Științe fizice
  3. Științe chimice
  4. Științe biologice
  5. Științe geonomice
  6. Științe inginerești
  7. Științe agricole şi silvice
  8. Științe medicale
  9. Științe economice
  10. Științe socio-umane
  11. Științe ale informației
  12. Științe militare

VII. PROCESUL DE EVALUARE
Proiectele se vor evalua de echipe formare din 2 evaluatori, de regulă un evaluator din țară şi unul din străinătate. Evaluatorii vor fi selectați dintre membri AOSR, membri ai altor academii, cadre universitare, cercetători din țară și străinătate, având merite științifice recunoscute. Evaluatorii nu pot avea proiecte în competiție. Evaluatorii vor fi selectați și validați de Consiliul Științific al AOSR.

Propunerea de proiect poate acumula în urma evaluării max. 100 de puncte.

În cazul în care evaluările individuale ale unui proiect sunt diferite cu mai mult de 15 puncte, proiectul se va reevalua ȋn panel cu participarea evaluatorilor şi a unui membru al Consiliului ştiinţific al AOSR, numit de preşedintele AOSR. În urma discuţiilor ȋn panel se va stabili punctajul final.

Numărul total de proiecte acceptate va fi de cca 24, urmărindu-se acoperirea unui număr cât mai mare din domeniile competiţiei. Într-un domeniu se vor accepta pentru finanţare de regulă două proiecte.

Criterii de evaluare
A.1. Experiența în domeniu a directorului, stabilită pe baza proiectelor conduse sau la care a participat și vizibilitatea științifică internațională, dovedită prin lucrările publicate în domeniu și a citărilor acestora (max. 20 puncte)
A.2. Vizibilitatea științifică internațională a membrilor echipei (max. 10 puncte)
B.1. Încadrarea în domeniile de cercetare stabilite pentru competiție (eliminatoriu)
B.2. Actualitatea și importanța temei proiectului (max. 15 puncte)
B.3. Originalitatea soluțiilor propuse (max. 20 puncte)
B.4. Definirea clară a obiectivelor cercetării, metodologiei și a planului de activități care să conducă la atingerea acestuia (max. 30 puncte)
B.5. Etapizarea activităților de cercetare (max. 5 puncte) 

Criterii de descalificare a propunerii
C.1. Neîncadrarea în domeniile științifice ale secțiunii VI
C.2. Neîncadrarea în criteriile de vârstă
C.3. Propunerile care conțin cel puțin un participant comun
C.4. Paginile Google Scholar nu vor conține lucrările altor persoane cu același nume. Identificarea unor astfel de lucrări conduce la descalificarea propunerii. 

VIII. DEPUNEREA PROPUNERII DE PROIECT
Fișierul V.A semnat de directorul de proiect și fișierul V.B, ambele în format pdf, se vor expedia prin email la adresa:  secretariat.aosr@gmail.com, iar primirea lor va fi confirmată de un număr de intrare trimis la adresa de email a expeditorului. Eventualele contestații vor fi trimise la aceeași adresă.
Întrebări legate de competiţie pot fi trimise la adresa de mai sus sau la: delion@theory.nipne.ro

IX. CALENDARUL COMPETIȚIEI

2023
16.01           – Publicarea competiției pe pagina web a instituției www.aosr.ro
17.01-26.02 – Depunerea propunerilor de proiecte
27.02-20.03 – Analiza propunerilor și afișarea rezultatelor competiției
21-23.03      – Depunerea contestațiilor
24-31.03      – Analiza contestațiilor și afișarea rezultatelor finale
01-10.04      – Contractarea proiectelor admise pentru finanțare
11.04-31.12 – Activitatea de cercetare

2024
01.01-04.12 – Activitatea de cercetare
01-10.12      – Evaluarea rapoartelor finale de cercetare și a lucrărilor/brevetelor trimise spre publicare.

X. PRECIZĂRI FINALE
În vederea finanțării ritmice se vor trimite prin email rapoarte intermediare semnate în format pdf (max. 10 pagini) la datele de 30 iulie, 5 decembrie 2023, 30 iunie 2024 și raportul final pe 4 decembrie 2024 pe baza cărora comisia de recepție decide plata fazelor respective. Rezultatele de etapă vor fi comunicate în cadrul unor conferințe organizate înainte datelor de raportare. Rezultatele tuturor proiectelor se vor publica pe pagina web a AOSR.

Plățile se vor efectua ȋn patru tranşe, iar Directorul de proiect va face o informare a modului de cheltuire a banilor.

Rapoartele din decembrie pentru fiecare an vor conține manuscrisele lucrărilor trimise la publicare și confirmările de primire ale redacției, precum și propunerile de brevete de invenție.

Raportul final va menționa cel puțin două lucrări elaborate pe baza rezultatelor proiectului publicate în reviste cotate în baza de date Web of Science cu menționarea afilierii la AOSR.

Simpozionul științific „Unirea Principatelor, semnificații naționale și anvergură istorică”

0

Cu ocazia zilei de 24 ianuarie, Academia Oamenilor de Știință din România, prin Secția de Științe Istorice și Arheologice și cu sprijinul Filialei Iași a instituției, organizează Simpozionul științific „Unirea Principatelor, semnificații naționale și anvergură istorică”. Manifestarea va avea loc marți, 24 ianuarie 2023, începând cu ora 12.00, în format online. La eveniment vor participa istorici de marcă, personalități ale educației, științei și culturii românești.

Simpozionul va fi deschis de Prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, și va fi moderat de Prof. univ. dr. Ion I. Solcanu, președintele Secției de Științe Istorice și Arheologice.

Agenda Simpozionului cuprinde următoarele prelegeri:
– Prof. univ. dr. Dumitru Vitcu,
Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava, Geneza programului unionist (Societatea „Unirea” din Iași);
– Prof. univ. dr. Ștefan Vergatti,
Universitatea Valahia, Târgoviște, Atitudinea Angliei față de Unirea Principatelor Române;
– Prof. univ. dr. Jipa Rotaru,
Comisia de la Focșani;
– Prof. univ. dr. Ion I. Solcanu,
Înființarea Secțiunii a II-a, de Științe, a Facultății de Filozofie pentru neîntîrziata formare de ingineri civili, mecanici și arhitecți prin transformarea Școlii reale, 1860;
– Dr. Horia Dumitrescu,
Alexandru Ioan Cuza și Focșanii
Col. (r)  dr. Marius Nicoară, membru asociat A.O.Ș.R., Buzoienii pe timpul Unirii Principatelor Române
Prof. univ. dr. Stoica Lascu, membru corespondent AOSR, Dr. Constantin Angelescu: „Unirea Principatelor Române, actul decisiv care a încoronat secole de muncă de aspiraţii şi a pus primele baze ale României de astăzi  
Agenda manifestării rămâne deschisă.

Vă adresăm invitația de a lua parte la Simpozion, un cadru al reflecției științifice cu privire la un eveniment de importanță majoră al istoriei românești. Datele de conectare sunt:
Join with Google Meet

Meeting Link

AGENDA:
12:00 Prof. Ion I. Solcanu, Prezentarea Programului Simpozionului
12:10 Prof. Adrian Badea, Președintele AOSR – Cuvânt de deschidere a lucrărilor
12:20 Prof. univ. dr. Dumitru Vitcu, Universitatea Ștefan cel Mare Suceava
          Tema: Geneza programului unionist (Societatea „Unirea” din Iași)
12:40 Prof. univ. dr. Ștefan Vergatti, Universitatea Târgoviște
          Tema: Atitudinea Angliei față de Unirea Principatelor Române
13:00 – 13:15 Discuții
13:15 – 13:30 Pauză de cafea
13:30 Prof. univ. dr. Jipa Rotaru
          Tema: Comisia de la Focșani
13:50 Ion I. Solcanu
          Tema: „Înființarea Secțiunii a II-a, de Științe, a Facultății de Filozofie pentru neîntîrziata formare de ingineri civili, mecanici și  arhitecți prin transformarea Școlii reale” 1860.
14:10 Dr. Horia Dumitrescu
          Tema: Alexandru Ioan Cuza și Focșanii
14:30 Discuții, Concluzii

Aniversare Valenţele feminităţii – 5 ani de manifestări ştiinţifice lunare dedicate femeii

Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, împreună cu partenerii Evenimentelor ştiinţifice VALENŢELE FEMINITĂŢII, au plăcerea de a vă invita, cu ocazia celebrării a 5 ani de manifestări ştiinţifice lunare dedicate femeii, la Evenimentul Aniversar pentru a celebra personalităţile feminine din ştiinţă, cercetare, educaţie, creaţie, artă, cultură, antreprenoriat, dezvoltare personală, tradiţie.

La evenimentul ştiinţific vor participa personalităţi ce au contribuit la realizarea celor 60 de conferinţe ştiinţifice naţionale, unde se vor conferi diplome de excelenţă pentru contribuţia în realizarea manifestărilor ştiinţifice.

Evenimentul aniversar va avea loc miercuri, 25.01.2023, ora 16:00, la Academia Oamenilor de Ştiinţă din România – str. llfov nr. 3, unde vă veţi bucura şi de momente speciale de muzică clasică, artă şi comunicare.

De-a lungul celor 5 ani de activitate au fost susținute 60 de conferințe naționale cu o participare de peste 140 de doamne și domnișoare din România afiliate la 65 de entități din țară și 21 de persoane din Europa afiliate la 22 de entități științifico-culturale din străinătate.

„Valențele Feminității” au derulat două conferințe naționale cu participare internațională, finanțate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării prin Agenția Națională de Cercetare Științifică: “Cercetare și educație pentru știință, tehnologie, inginerie și matematică” și “Centenarul științei românești în context european”.

În cadrul conferințelor „Valențele Feminității” au fost celebrate: Ziua Internațională a femeilor în știință, Ziua mondială a alimentației, Ziua pământului, Ziua internațională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor și s-au derulat două cursuri cu durata de două luni: Comunicare, Conectare, Influență John Maxwell Team și Legile Dezvoltării Personale.

Discurs de recepţie – Prof. univ. dr. Horia Alexandru – „Analiza complexă a cristalului triglicin sulfat”

0

ACADEMIA OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ DIN ROMÂNIA
– Secţia Ştiinţe Fizice –

Joi, 26 ianuarie 2023, ora 11:00, în Sala Dr. Constantin Angelescu a AOSR are loc Discursul de recepţie – ANALIZA COMPLEXĂ A CRISTALULUI TRIGLICIN SULFAT (TGS) – susţinut de dl. Prof. univ. dr. Horia ALEXANDRU, Membru Titular

 

VIDEO Al XXX-lea Simpozion “Mihai Eminescu” – 173 de ani de la naşterea poetului

0

Academia Oamenilor de Ştiință din România – FILIALA USA, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Mitropolia Ortodoxă Română a Ccelor Două Americi și Institutul Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă – NEW YORK organizează Al XXX-lea Simpozion “Mihai Eminescu” (173 de ani de la naşterea poetului), cu tematica Educaţia şi cultura română de azi – Evaluare şi direcţii
Dialog imaginar cu Eminescu. Ce credeţi, Domnule Eminescu, despre educaţia şi cultura română de azi?


Sâmbătă 14 ianuarie 2023, ora 10:00 AM (ora 17:00 în România)
la Biserica ortodoxă română „Sf. Ap. Petru şi Pavel”, Astoria, New York (14-20 27th Ave.)

Join ZOOM Meeting
Meeting ID: 852 5875 2895Passcode: 395548


PROGRAM
Protocolul deschiderii
Pr. Prof. Dr. Theodor Damian, Preşedintele Filialei New York a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi al Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă

Rugăciune de M. Eminescu, interpretează Lia Lungu
Imnul lui Ştefan Vodă
Deşteaptă-te Române

Mesaje:
Prof. univ. Dr. Adrian Badea, Preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România
Dr. Nicolae Condrea, Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a SUA şi Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi

COMUNICĂRI
Moderatoare: Prof. Nicole Smith

Acad. Theodor Codreanu, Critic şi istoric literar, Huşi
Filosofia lui Eminescu: implicaţii în viziunea asupra şcolii

Prof. univ. Dr. Nicolae Georgescu, Critic şi istoric literar, Bucureşti
Eminescologia, o ştiinţă interdisciplinară

Prof. univ. Dr. Anca Sîrghie, Critic şi istoric literar, Sibiu
Şcoala „cea aievea” ca instituţie identitară în viziunea publicistului Mihai Eminescu

Dr. Marian Nencescu, Critic şi istoric literar şi de artă, Bucureşti, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România
Actualităţi eminesciene: Şcoala între educaţie şi cultură

Pr. Prof. univ. Dr. Theodor Damian
Scriitor, Preşedinte al Filialei americane a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi al Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, New York
Actualitatea relevanţei viziunii lui Eminescu asupra educaţiei

Prof. univ. Valentina Ciaprazi, Scriitoare, Profesoară de limbă şi literatură franceză, LaGuardia College, New York
Critica imitaţiei snoabe în poezia lui Eminescu: Ai noştri tineri

AOSR – Filiala USA organizează a 30-a ediţie a Simpozionului dedicat Unirii Principatelor Române

0

ACADEMIA OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ DIN ROMÂNIA – FILIALA USA organizează Simpozionul dedicat Unirii Principatelor Române, a XXX-a ediție – 164 ani de la marele eveniment istoric

Duminică 22 Ianuarie 2023, ora 3:00 PM după Sf. Liturghie, la Biserica „Sf. Ap. Petru și Pavel” (St. George’s Episcopal Church) din Astoria, 27th Ave. colț cu 14th Street, Subway Q sau N la stația Astoria Boulevard, Bus Q 18

PROGRAM
Protocolul deschiderii
Pr. Prof. Dr. Theodor Damian, Președintele Filialiei americane a Academiei Oamenilor de Știință din România și al Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă
Deșteaptă-te române de Andrei Mureșanu
Imnul lui Ștefan Vodă
Imnul Basarabiei

Comunicări
Moderator: Prof. Nicole Smith

Pr. Prof. univ. Dr. Theodor Damian
Scriitor; Președinte al Filialei americane a Academiei Oamenilor de Știință din România și al Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, New York
Arhimandritul Neofit Scriban despre unirea și ne-unirea Principatelor Române

Prof. univ. Dr. Doru Tsaganea
Profesor de matematică la Metropolitan College of New York
Unirea Principatelor Române în contextul noilor idei social-politice generate de revoluțiile de la 1848

Prof. univ. Valentina Ciaprazi
Scriitoare, Profesoară de limbă și literatură franceză, LaGuardia College, New York
Dacă Unirea s-ar produce în condițiile de acum, ar mai fi ea realizată?

Cezar Ungureanu
Absolvent al Programului „Marist”, student la Facultatea de Drept, City University of New York
Politica chestiunii românești

VIDEO 15 ianuarie: Ziua lui Mihai Eminescu – Ziua Culturii Naționale

Cu prilejul zilei de 15 ianuarie – Ziua lui Mihai Eminescu și Ziua Culturii Naționale –, Academia Oamenilor de Știință din România a organizat Simpozionul științific „Cultura, mijloc de acces în Spațiul Valorilor Universale”. Evenimentul a avut loc în ziua de 12 ianuarie 2023, începând cu ora 11, în Sala de Conferințe Constantin Angelescu a AOSR și s-a bucurat de participarea unor personalități ale educației, culturii și științei românești.

Având în vedere semnificația specială, cu o înaltă valoare simbolică, a zilei de 15 ianuarie, Simpozionul și-a propus să readucă în conștiința prezentului importanța operei Poetului Național pentru existența românească și devenirea culturii noastre, să sublinieze valoarea universală a acesteia și necesitatea cunoașterii ei de noile generații. În același timp, manifestarea a relevat rolul pe care îl are cultura națională, prin operele ei perene, dincolo de conjuncturi și ideologii, în promovarea civilizației și spiritualității românești în spațiul valorilor universale.

VIDEO


Evenimentul a fost structurat în două părți: Sesiunea științifică și Sesiunea artistică. În deschiderea Simpozionului, prefațat de imnul academic Gaudeamus igitur, prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a afirmat că 15 ianuarie este o zi a bucuriei, în care îl omagiem pe Mihai Eminescu, „omul deplin al culturii românești”, și celebrăm Cultura Națională și valorile acesteia. Prin valoarea operei lui, Eminescu, Poetul Național, a deschis calea culturii românești spre universalitate.

IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului și profesor universitar, a susținut o prelegere academică în care a subliniat că Eminescu reprezintă o sinteză a scrisului și a culturii românești, este o personalitate universală prin aspirația lui de a cuprinde spiritul universal și prin valoarea creației sale. „Poetul Desăvârșit al culturii noastre” a fost și un om religios, nu doar un om al literaturii, a subliniat vorbitorul, pentru dimensiunea religioasă a spiritului și operei lui pledând creații eminesciene importante. Identificându-se cu țara și neamul lui, iubind poporul, poetul probează un adânc spirit românesc, care, prin cultura sa foarte bogată, prin cuprinderea și valoarea operei, devine un spirit universal. Universalitatea poetului are rădăcini adânci în însăși natura neamului și a țării: o țară latină cu spiritualitate răsăriteană. În mod esențial, a conchis IPS Teodosie, prin creația sa, Eminescu reprezintă neamul românesc și surprinde Logosul divin.

Într-o prelegere sub genericul „Eminescu – Poet Universal”, Ioana Vasiloiu, lector univ. dr. la Facultatea de Litere a Universității din București, a prezentat coordonatele existenței și operei poetului, implicând în expunere repere critice fundamentale ale exegezei eminesciene. Profesorul universitar Nicolae Georgescu, eminescolog de marcă, a ținut o lecție de istorie literară cu elemente semnificative din biografia și receptarea operei lui Eminescu. Ca urmare a recunoașterii valorii operei sale, creația poetului a început să fie tradusă încă din timpul vieții acestuia, primele traduceri ale poeziei eminesciene fiind în maghiară și germană. Un moment important în cariera europeană a poetului și un prim pas în pătrunderea lui în universalitate a fost traducerea lui în germană în volumul Rumänisches Dichtungen, apărut în 1881 la Leipzig, în care Eminescu este prezent cu 20 de poezii, alături de Alecsandri, Bolintineanu și I. Negruzzi. Poetul a fost foarte cunoscut în cultura germană, ceea ce a constituit primul pod cultural către alte culturi.

Afirmând că îl iubim pe Eminescu chiar și fără a-l cunoaște suficient, Profesorul N. Georgescu a pledat pentru necesitatea cunoașterii operei Poetului Național. În a doua parte a evenimentului, Sesiunea artistică, au recitat poeme eminesciene tinerii actori Claudia Ene și Andrei Atabay (UNATC) și au interpretat creații muzicale pe versurile lui Eminescu baritonul Alexandru Chiriac (Opera din Brașov) și mezzosoprana Mihaela Ramona Bolojan (Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca), acompaniați la pian de Ieronim Buga (Ateneul Român).

În finalul Simpozionului, președintele AOSR, profesorul Adrian Badea, a declarat: „Valorile culturale, alături de realizările cercetării științifice sunt o cale de acces în spațiul spiritualității universale. Ele dau măsura valorii unei civilizații, exprimând forța spirituală și măreția acesteia. Eminescu, prin geniul și creațiile sale, a deschis culturii și civilizației românești calea către universalitate. Procesul a fost continuat de alte mari spirite din domeniile culturii și ale științei și continuă și în prezent. Ca națiune cu un mare potențial de inteligență și creativitate, avem o contribuție importantă la patrimoniul culturii și științei universale. De aceea trebuie să punem accentul pe educație, să creăm un sistem educațional performant, să încurajăm calitatea și excelența în educația academică și cercetarea științifică, să-i încurajăm și să-i susținem pe tinerii excepționali. Prin cultură și știință, nu prin alte mijloace conjuncturale, arătăm ce suntem cu adevărat în lume și ne situăm în spațiul peren al valorilor universale.”

Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România
(Contact: comunicare.aosr@gmail.com)
București, 14.01.2023