Academia Oamenilor de Știință din România

Acasă Blog Pagina 30

“Sisteme AI pentru educație modernă și adaptivă” – simpozion AOSR, organizat cu ocazia Zilei Naţionale a Lecturii

0

DEZBATERE HIBRID CU TEMA 
“SISTEME AI PENTRU EDUCAŢIE MODERNĂ ŞI ADAPTIVĂ”

Miercuri, 15 februarie 2023, Ora 12:00 – sediul AOSR

INVITAȚI
Acad. Florin FILIP – Academia Română
Prof. univ. dr. ing. Larisa IVAȘCU – Universitatea Politehnica Timișoara
Prof. univ. dr. Răzvan BOLOGA – Academia de Studii Economice din București

MODERATOR: Prof univ. dr. ing Doina BANCIU

Dezbaterea publică organizată de către Academia Oamenilor de Știință din România prin ICAI – Institutul de cercetări avansate interdisciplinare „Constantin Angelescu” a adus în faţa specialiştilor de profil analizarea nevoii de învăţare continuă din România în context european.

Așa cum a menționat dl. Prof. univ. dr. ing. Adrian BADEA, Președintele AOSR, în cuvântul transmis prin intermediul d-nei. Vicepreședinte Doina Banciu, conferinţa se înscrie în linia celor patru proiecte ale AOSR, respectiv cel de “Transformare Digitală a societăţii româneşti”.

La evenimentul academic au participat specialişti din mediul de cercetare, atât în format fizic, cât şi online, care au abordat sistemele de inteligenţă artificială (AI) în corelare cu nevoia de învăţare continuă, legată firesc şi de nevoia de a citi continuu.

În acest sens, manifestarea AOSR a fost organizată chiar de Ziua Naţională a Lecturii (15 februarie) sub coordonarea şi moderarea Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu. Astfel, vicepreședintele AOSR a expus succint, în deschiderea conferinței, nevoia de instruire continuă cu accent pe rolul instituţiilor de învăţământ şi de cultură pentru sprijinirea eforturilor generale ale administraţiei în vederea reducerii fenomenului din ce în ce mai răspândit al analfabetismului funcţional. Totodată, a adus în atenţia audienţei necesitatea ca tinerii să folosească lectura indiferent de forma şi suportul acesteia pentru a se informa şi înţelege corect şi consistent problemele cu care se confruntă, atât la nivel personal, cât şi profesional.

S-a subiniat, de asemenea, rolul important pe care îl joacă bibliotecile publice pentru formarea culturii digitale a cetăţenilor.

Academicianul Florin Filip a conturat jaloanele dimensiunii procesului de predare-învăţare adaptiv bazat pe tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor şi a subliniat susţinerea profesională a tuturor iniţiativelor care vizează acest subiect.

Prof. univ. Răzvan Bologa  a prezentat o platformă de predare-învăţare bazată pe AI suscitând un interes deosebit din partea participanţilor. În acest context s-au menţionat posibilităţile de dezvoltare a unor proiecte de larg interes public.

Prof. univ. dr. ing. Larisa Ivaşcu a menţionat preocupările AOSR pentru susţinerea proceselor de e-Learning, reamintind că chiar în timpul pandemiei editura AOSR a publicat o carte foarte bine documentată dedicată acestui subiect la ordinea zilei. Totodată, aceasta a declarat că Universitatea Tehnică din Timişoara are preocupări serioase în direcţia educaţiei moderne şi adaptive.

La rândul său, Florin Jianu, preşedintele Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), a arătat preocupările instituţiei pe care o conduce pentru atingerea obiectivelor europene ce urmăresc ca toţi angajaţii din IMM-uri să aibă cel puţin un nivel minim de competenţe digitale.

Prof. univ. dr. Ion Popa, Decan la Facultatea de Management – ASE Bucureşti, a reiterat interesul instituţiei sale pentru forme noi de predare-învăţare, în care AI este un vector din ce în ce mai mai proeminent.

Victor Vevera, director general ICI – Bucureşti, a menţionat că institutul are prevăzut în obiectul de activitate desfăşurarea de cursuri şi instrumente de lucru pe noile platforme de tehnologie.

La eveniment au mai participat Mireille Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare (B.C.U.) „Carol I” şi Daniel Fodorean, decanul Institutului Teologic Baptist din Bucureşti.

VIDEO Ce știm și ce nu știm despre cutremurele din Vrancea

0

Vă invităm să urmăriţi pe canalul YouTube AOSR prezentarea video susţinută de către Mircea Radulian şi Mihaela Popa despre un subiect de real interes în această perioadă.

Prof. dr. Horaţiu Moldovan, membru AOSR, a realizat primele două transplanturi cardiace de anul acesta

Urmăriţi un reportaj realizat de Antena 3 despre primele transplanturi cardiace efectuate la începutul anului 2023 de către echipa profesorului Horaţiu Moldovan.

VIDEO

AOSR deplânge plecarea dintre noi a acad. Răzvan Theodorescu

Academician EMIL-RĂZVAN THEODORESCU
– 22 mai 1939, București – 06 februarie 2023, București –
– Membru titular fondator al Academiei Oamenilor de Știință din România –

Academia Oamenilor de Știință din România își exprimă durerea și regretul profund la plecarea dintre noi a Academicianului Prof. univ. dr. Răzvan Theodorescu, ilustră personalitate a culturii românești contemporane.

Academicianul Răzvan Theodorescu a fost Vicepreședinte al Academiei Române și Președintele Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual a Academiei, Secretar General al Asociației Internaționale de Studii Sud-Est Europene, Profesor la Universitatea Națională de Arte.

Academicianul Răzvan Theodorescu a fost, de asemenea, membru titular fondator al Secției de Științe Istorice și Arheologice a Academiei Oamenilor de Știință din România. În această calitate s-a implicat în procesul de dezvoltare a AOSR, instituție care, după căderea comunismului, și-a reluat, pe baze noi, democratice, existența instituțională, după lunga paranteză totalitară, reînnodând firul istoriei, început în anul 1935 odată cu înființarea Academiei de Științe a României de către un grup de savanți români în frunte cu medicul și ministrul educației Constantin Angelescu. Cu simțul valorii autentice și cu umanismul care l-au caracterizat, Academicianul Răzvan Theodorescu a știut să armonizeze cele două calități, academician și membru al Academiei Oamenilor de Știință din România, susținând și încurajând evoluția AOSR, instituție care a cuprins și cuprinde nume de valoare ale științei românești, precum și șapte laureați ai Premiului Nobel.

Născut la 22 mai 1939, Răzvan Theodorescu a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti (1963) și a devenit Doctor în ştiinţe istorice la Universitatea din Bucureşti (1972) cu teza Elemente bizantine, balcanice şi occidentale la începuturile culturii medievale româneşti (secolele X-XIV). A desfășurat o activitate profesională bogată, ramificată pe mai multe planuri: științific, profesoral, cultural, academic, civic și politic. Între cele mai importante calități pe care le-a avut în cuprinsul acesteia, se numără: cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române (1963-1987); director adjunct ştiinţific al Institutului de Istoria Artei (1972-1977); profesor la Universitatea de Arte din Bucureşti (din 1990); director general al Societăţii Române de Televiziune (1990-1992); membru al Consiliului National al Audiovizualului (1992-2000); rector al Academiei pentru Studiul Istoriei Culturii şi al Religiilor (1995-2000); şeful Catedrei UNESCO de Studii Sud-Est Europene din Universitatea de Arte (din 1997); membru în Colegiul Naţional al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (din 2004); secretar general al Asociaţiei de Studii Sud-Est Europene (1994-2000); rectorul Universităţii Media (din 2000); senator de Iaşi (2000-2004); senator de Botoşani (2004-2008); ministru al Culturii şi Cultelor (2000- 2004).

Este autorul unei opera științifice și culturale prodigioase, între titlurile căreia se numără: Mănăstirea Dragomirna, Ed. Meridiane, 1965; Mănăstirea Bistriţa, Ed. Meridiane, 1966; Biserica Stavropoleos, Ed. Meridiane, 1967; Bizanţul, Balcanii şi Occidentul la începuturile culturii medievale româneşti (Secolele X-XIV), Ed. Academiei Române, 1974; Un mileniu de artă la gurile Dunării (400-1400), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1976; Itinerarii medievale, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979; Piatra Trei Ierarhilor, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979; Apel la istorie, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1980; Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550-1800), 2 vol., Ed. Meridiane, Bucureşti, 1992; Drumuri spre ieri, Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1992; Cele 900 de zile ale «manipulării», Ed. Tinerama, Bucureşti, 1994; La peinture murale moldave des XVe – XVIe siècles, Ed. UNESCO, Bucureşti, 1995; Roumains et Balkaniques dans la civilisation sud-est européenne, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1999; Picătura de istorie, Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1999; Constantin Brâncoveanu între «Casa Cărţii» şi «Levropa», Ed., RAO, Bucureşti, 2006; Civilizaţia românilor între medieval şi modern, Ed. Princeps Edit, Iaşi, 2006; Europa noastră şi noi, Ed. Capitel, Bucureşti, 2008. Volumelor de mai sus, titluri de referință în studiul istoriei, culturii și civilizației românești, li se adaugă peste 600 de studii și articole publicate în reviste de specialitate românești și străine.

Ca recunoaștere a valorii și meritelor deosebite ale Domniei Sale, acad. Răzvan Theodorescu a primit premii, ordine și distincții importante, într-un număr impresionant: Cavaler (din 1997) şi Comandor (din 2003) al Ordinului Artelor şi Literelor al Republicii Franceze; Mare Ofiţer al Ordinului Naţional pentru Merit (2000); Laureat al Premiului Bernier al Institutului Franţei (1969); Premiul Nicolae Bălcescu al Academiei Române (1976); Premiul Herder al Universităţii din Viena (1993); Premiul Nicolae Iorga al Centrului Internaţional Ecumenic pentru Dialog Spiritual (1999); Premiul revistei Flacăra (1987); Ordinul Crucea Moldavă (2003); Cavaler al Crucii Căzăceşti cu spade – Ucraina (2004); Ordinul Crucea Sf. Apostol Andrei (2004); Cavaler al Ordinului Purtătorilor de Cruce ai Sfântului Mormânt – Ierusalim (2004); Doctor Honoris Causa al Universităţii din Oradea (1998), al Universităţii de Arte din Cluj-Napoca (2001), al Universităţii de Vest din Timişoara (2002), al Universităţii din Craiova (2002), al Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava (2004), al Universităţii Ovidius din Constanţa (2006), al Universităţii George Enescu din Iaşi (2008), al Universităţii Valahia din Târgoviște (2010). 

A fost membrul unor Academii și Societăți Științifice de prestigiu: membru corespondent (din 1993) şi titular (din 2000) al Academiei Române; membru de onoare (din 1996) şi titular (din 2000) al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; membru corespondent al Societăţii de Arheologie din Atena (din 1990); membru de onoare al Societăţii Academice din România (din 1997); membru al Academiei de Ştiinţe din New York (din 1998); membru corespondent (din 1998) şi titular (din 2002) al Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere; membru al Academiei de Ştiinţe a Republicii Albania (din 2006); membru al Academiei de Ştiinţe şi Arte a Macedoniei (din 2006).

Academicianul Răzvan Theodorescu a fost un savant umanist de anvergură europeană, un cărturar din speța cărturarilor renascentiști, cu o largă acoperire științifică și culturală și cu o profundă înțelegere a sensului istoriei, culturii și civilizației. În același timp, ilustrul Academician și Profesor a fost un Mare Patriot Român.

Prin plecarea acad. Răzvan Theodorescu, Academia Oamenilor de Știință din România, educația, cultura, știința și cultura românească pierd o mare personalitate, un promotor de prestigiu al valorilor și identității românești în țară și în lume.

Profund îndurerată, comunitatea Academiei Oamenilor de Știință din România transmite condoleanțe familiei îndoliate!

Dumnezeu să-l odihnească și să-l așeze între cei Drepți!

Valenţele feminităţii – Ziua internațională a femeilor și fetelor din domeniul științei

Ziua internațională a femeilor și fetelor din domeniul științei este sărbătorită în fiecare an pe 11 februarie, în urma declarației Adunării Generale a ONU din 2015.

Istoria științei a fost marcată de descoperiri importante ale femeilor – să ne gândim doar la Marie Curie și Irène Joliot-Curie. Printre exemplele românești putem enumera Ștefania Mărăcineanu, Ana Aslan, Elisa Leonida Zamfirescu, Mărioara Godeanu, Cornelia Guja.

De-a lungul timpului s-au evidențiat femei care au inventat diverse lucruri, pentru a ne ușura viața. Astfel, primul dispozitiv WiFi, primul algoritm pentru calculatoare, prima locuință care depindea în întregime de energia solară, sistemul de încălzire centrală cu gaz, periscopul, încălzirea în interiorul mașinilor, toba de eșapament, ștergătoarele de parbriz, scara de incendiu, fierastrăul circular, mașina de dezăpezit sunt doar câteva exemple.

Este ocazia de a ne reaminti că femeile și fetele joacă un rol esențial în comunitatea științifică și tehnologică și că participarea lor trebuie impulsionată, având în vedere că, în prezent, mai puțin de 30% dintre cercetătorii din întreaga lume sunt femei.

COMM – Ziua internațională a femeilor și fetelor din domeniul științei (europa.eu)

Doctoratele sunt pentru cei care au ceva de spus!

– Articol publicat pe website-ul romanialibera.ro
Autor: Prof. univ. dr. doc. Alexandru Vlad Ciurea, membru AOSR

Îmi doresc să evit orice referire la politică și politicieni în acest articol, dar punctul său de plecare este determinat de nenumăratele scandaluri de plagiat legate de politicienii care au parcurs această înaltă școală științifică și au obținut titlul de doctori.

Pentru început, să ne lămurim ce înseamnă titlul de doctor sau PhD (philosophiae doctor sau doctor philosophiae). Este un titlu academic care indică faptul că deținătorul său a parcurs cursurile unei școli doctorale și, în urma activității și examenului final, a obținut acest grad academic.

În funcție de tipul școlii parcurse, există doctorate bazate pe studii exclusiv teoretice, cum ar fi cele în drept sau litere și doctorate cu o puternică parte practică, așa cum sunt cele obținute de ingineri sau medici. Dar, indiferent de dimensiunile componentelor teoretice și practice, studiul doctoral presupune o intensă muncă de cercetare și originalitate. Diploma de doctor înseamnă, pe scurt, că deținătorul acesteia a participat direct la lărgirea granițelor cunoașterii în domeniul de studiu.

Sistemele naționale de educație diferă unele față de altele, dar esența este aceeași – cercetarea. Timpul de studiu poate fi diferit, prezentarea rezultatelor cercetării poate fi diferită de la țară la țară sau de la o școală doctorală la alta. În Uniunea Europeană s-a ajuns la similitudini în acest sens, statele-membre îmbrățișând aceeași schemă de studii. Dar, indiferent de schemă, esența, așa cum spuneam, este aceeași și înseamnă cercetare.

Articolul integral poate fi citit AICI

VIDEO Anton Ficai, membru corespondent AOSR, premiat la Gala Cercetării Româneşti, ediţia I

0

Pe 31 ianuarie 2023, la Ateneul Român, a avut loc prima ediţie a Galei Cercetării Româneşti organizată de către Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, în cadrul căreia dlui. Anton Ficai, membru corespondent AOSR – Secretar Ştiinţific al secţiei Chimie, i s-a decernat Premiul special pentru transfer în economia rezultatelor cercetării, Universitatea Politehnica București.

Dl. Anton Ficai lucrează la Departamentul de Știința și Ingineria Materialelor Oxidice și Nanomateriale, este Laureat al Olimpiadelor Naționale de Chimie, distins cu peste 100 de medalii de aur și premii speciale, fiind de asemenea un membru activ al Academiei Oamenilor de Știință din România și al mai multor societăți profesionale.

Domeniile sale de competenţă ştiinţifică vizează cercetarea aplicativă de excelenţă în: materiale compozite pentru regenerare osoasă; sisteme magnetice pentru tratament ţintit; sisteme cu eliberare controlată destinate eliberării controlate; tratamentul cancerului şi infecţiilor; funcţionalizarea avansată a suprafeţelor; compatibilizare matrice – agent de ranforsare; nanomateriale şi nanotehnologii; Realizări deosebite: dintre realizările deosebite se pot enumera dezvoltarea unor sisteme pentru tratamentul cancerului osos. Aceste sisteme au fost proiectate astfel încât să se reducă riscul recurenţelor prin asigurarea unei activităţi antitumorale de lungă durată suficientă prin simbioza dintre eliberarea controlată a unor substanţe anti-tumorale clasice (citostatice) şi prezenţa unor nanoparticule cu activitate anti-tumorală intrinsecă sau indusă de factori externi. De asemenea, printre realizările deosebite merită a fi amintite şi gama largă de materiale compozite pe bază de colagen şi hidroxiapatită cu morfologie sau compoziţie care să asigure performanţele dorite. Aceste sisteme au fost brevetate şi au fost apreciate la saloanele de invenţii şi inovaţii de la Bruxelles, Geneva sau Iaşi.

Conferinţa profesorului doctor Radu Ştefan Vergatti, membru titular AOSR – „Complexul monastic Strehaia”

Mănăstirea Strehaia a cunoscut, de-a lungul istoriei sale multi seculare, vitregiile vremii, dar și lucrarea deosebită a voievozilor, ierarhilor, monahilor și oamenilor de bine care au prețuit și apărat așezământul monahal. În vara anului 1657, cronicarul sirian Paul de Alep consemna: „Biserica este foarte frumoasă și este împodobită cu tot felul de ornamente, fiind zugrăvită atât pe dinăuntru, cât și pe dinafară. Într-un cuvânt, este o mănăstire domnească și este foarte prețuită în această țară pentru frumusețea sa și pentru întăriturile sale. Noi n-am întâlnit, desigur, nici o altă mănăstire deopotrivă cu aceasta”, conform Trinitas TV. Voievodala mănăstire a reprezentat subiectul conferinței „Complexul monastic Strehaia”, susținută de profesorul Radu Ștefan Vergatti, în Sala de Consiliu a Academiei Române.

Unirea Principatelor Române, semnificații naționale și anvergură istorică

0

– Simpozion Științific dedicat Unirii de la 24 ianuarie 1859 la Academia Oamenilor de Știință din România –

Academia Oamenilor de Știință din România a celebrat Unirea de la 24 ianuarie 1859 prin Simpozionul științific „Unirea Principatelor Române, semnificații naționale și anvergură istorică”. Evenimentul a fost organizat prin Secția de Ştiinţe Istorice şi Arheologice și cu sprijinul Filialei Iași ale AOSR și s-a desfășurat în ziua de 24 ianuarie 2023, începând cu ora 12.00, în format online. La manifestare au participat istorici, membri ai corpului academic, personalități ale educației, științei și culturii românești.

Simpozionul a fost deschis de prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, și moderat de prof. univ. dr. Ion I. Solcanu, președintele Secției de Științe Istorice și Arheologice și al Filialei Iași ale AOSR. Manifestarea a avut o agendă densă, cu prelegeri susținute de istorici de marcă: Prof. univ. dr. Dumitru Vitcu, Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava, Geneza programului unionist (Societatea „Unirea” din Iași); Prof. univ. dr. Ștefan Vergatti, Universitatea Valahia, Târgoviște, Atitudinea Angliei față de Unirea Principatelor Române; Prof. univ. dr. Jipa Rotaru, Comisia de la Focșani; Prof. univ. dr. Ion I. Solcanu, Înființarea Secțiunii a II-a, de Științe, a Facultății de Filozofie pentru neîntîrziata formare de ingineri civili, mecanici și arhitecți prin transformarea Școlii reale, 1860; Dr. Horia Dumitrescu, Alexandru Ioan Cuza și Focșanii; Col. (r)  dr. Marius Nicoară, Buzoienii pe timpul Unirii Principatelor Române; Prof. univ. dr. Stoica Lascu, Dr. Constantin Angelescu: „Unirea Principatelor Române, actul decisiv care a încoronat secole de muncă de aspiraţii şi a pus primele baze ale României de astăzi; Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, Mihail Kogălniceanu și Dobrogea; Prof. univ. dr. Mihai Drecin, Unirea Principatelor la Cluj în 1959, la un secol de la evenimentul istoric; Prof. univ. dr. Ion Zainea, Sărbătorirea zilei de 24 ianuarie în 1972 de studenții din Oradea.

În deschiderea Simpozionului, prof. univ. dr. Ion I. Solcanu a subliniat că perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza a constituit un moment istoric foarte dens, unic ca semnificație în istoria românească: în numai șapte ani, au fost realizate reforme în toate domeniile și au fost înființate instituții fundamentale ale statutului, care au avut un rol decisiv în edificarea României Moderne. Prin organizarea Simpozionului, organizatorii aduc un omagiu făuritorilor Unirii, celor care au făcut un important pas înainte în împlinirea visului național de secole al românilor.

Prelegerile, solid documentate, prin recursul profesionist la sursele istoriografice și prin interpretarea informației în lumina adevărului și a logicii desfășurării procesului, au abordat evenimentul din perspective tematice diverse, reliefând elementele definitorii ale cadrului istoric pe plan național și internațional, poziția marilor puteri față de Principatele Române și aspirațiile lor, cristalizarea proiectului național și realizarea lui progresivă, rolul major al unor personalități de anvergură în înfăptuirea Unirii, dezvoltarea ulterioară a României Moderne și desăvârșirea idealului unității naționale prin Marea Unire și făurirea României Mari, ecourile în timp ale Unirii, la distanță de un secol sau mai mult, în plin regim totalitar, sub presiunea ideologiei și a cenzurii comuniste, în lumea universitară. Comunicările Simpozionului vor fi disponibile în format video pe canalul de YouTube al AOSR.

În cadrul evenimentului, profesorul Adrian Badea, președintele AOSR, a afirmat: „Iașiul este inima, leagănul Unirii, de aceea l-am ales pentru organizarea Simpozionului. Unirea Principatelor ne oferă o importantă lecție de istorie: un popor și o elită care și-au fixat un Proiect de Țară au reușit să-l îndeplinească progresiv, în mai multe etape. Au fost oameni școliți, patrioți, cu idealuri clare, care au știut să folosească inteligent conjunctura internațională și istorică. Trebuie să învățăm din lecția istoriei nevoia de solidaritate a poporului – „Hai să dăm mână cu mână / Cei cu inima română” – și necesitatea de a ne formula un nou Proiect de Țară, de anvergură, care poate fi dezvoltat în continuitatea celor două mari momente ale Unirii tuturor românilor: Unirea de la 1859 și Marea Unire, de la 1 decembrie 1918. Intelectualii țării joacă în acest proces un rol foarte important.”

Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România
(Contact: comunicare.aosr@gmail.com)

Ziua Culturii Naționale – Dimensiunea științifică a operei lui Mihai Eminescu

Academia Oamenilor de Știință din România, la fel ca majoritatea instituțiilor de cultură, de știință și de artă din România a sărbătorit, la mijlocul acestei luni, Ziua Culturii Naționale. Există un larg consens ca manifestările complexe organizate cu acest prilej să așeze pe piedestalul culturii românești personalitatea de excepție a poetului Mihai Eminescu, atribuindu-i pe drept renumele de poet universal, poet național, poet nepereche.

Ar fi nedrept să vedem în Eminescu doar poetul. A strălucit și în proză, în gazetărie, în politică și chiar în știință.
Asupra dimensiunii științifice a operei lui Mihai Eminescu, oarecum ocolită de exegeții literali, aș dori să mă opresc la acest scurt punct de vedere.

Aș susține acest fapt prin maniera științifico-literară prin care Eminescu abordează, spre exemplu, problema genezei Universului. Apreciez că pentru cititorul român una dintre formele cele mai atractive, mai accesibile și în deplin consens atât cu teoria Big Bangului, dar și a creației biblice, a realizat-o Mihai Eminescu în Scrisoarea I, acum circa 140 de ani, deci chiar mult înainte ca termenul de Big Bang să fie asimilat în știință.

Sunt convins că pentru oricine este o delectare să urmărească talentul cu care Mihai Eminescu versifică o teorie științifică.
Ce spune Mihai Eminescu despre perioada care precede momentul Big Bangului:

La-nceput, pe când ființa nu era, nici neființă,
Pe când totul era lipsă de viață și voință,
Când nu s-ascundea nimica, deși tot era ascuns…..
Când pătruns de sine însuși odihnea cel nepătruns.
Fu prăpstie? genune? Fu noian întins de apă?
N-a fost lume pricepută și nici minte ca s-o priceapă,
Căci era un întuneric ca o mare făr-o rază,
Dar nici de văzut nu fuse și nici ochi care s-o vază
Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface,
Și în sine împăcată stăpânea eterna pace!…

La fel de convingătoare sunt versurile care descriu Big-Bangul propriu zis:

Dar deodat-un punct se mișcă… cel întâi și singur. Iată-l
Cum din chaos face mumă, iar el devine Tatăl!…
Punctu-acela de mișcare, mult mai slab ca boaba spumii,
E stăpânul fără margini peste marginile lumi…

Eminescu prezintă și una din variantele, admise științific, referitoare la moartea termică a Universului.

În prezent cugetătorul nu-și oprește a sa minte
Ci-ntr-o clipă gândul duce mii de veacuri înainte,
Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist și roșu
Cum se-nchide ca o rană printre nori întunecoși,
Cum planeții toți îngheață și s-azvârl rebeli în spaț
Ei, din frânele luminii și ai soarelui scăpați,
Iar catapeasma luminii în adânc s-au înnegrit,
Ca și frunzele de toamnă toate stelele-au pierit,
Timpul mort și-ntinde trupul și devine vecinicie,
Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie,
Și în noapte neființii totul cade, totul tace,
Căci în sine împăcată reîncepe-eterna pace…

Desigur, Scrisoarea I, nu este nici pe departe singura poezie eminesciană care se sprijină pe elemente științifice, ce reprezentau noutăți absolute la vremea respectivă. Iată cum surprinde Eminescu, în celebra poezie ”Luceafărul”, elemente din teoria relativității privitoare la contracția timpului la viteze mari:
” Porni Luceafărul. Creșteau în cer a lui aripe
Și căi de mii de ani treceau în tot atâtea clipe.”

În aceeași poezie, Eminescu sugerează că Luceafărul, în zborul său, a depășit marginile Universului nostru, întorcându-se înainte de Big Bang și ieșind în afara timpului.
” Căci unde ajunge nu-i hotar, nici loc spre a cunoaște
Și vremea încercă în zadar din goluri a se naște”

O imagine poetică, dar și riguros științifică, regăsim în poezia ”La steaua” privitor la viteza luminii în vidul cosmic:

La steaua care-a răsărit
E cale atât de lungă
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ajungă.

Iată așadar doar câteva extrase din opera eminesciană prin care, în mod tulburător, descoperim că poetul cunoștea în profunzime formele incipiente ale unor viitoare teorii științifice care au revoluționat cunoașterea umană.