Mesaj adresat de către dl. Emil BOC, Primar Cluj-Napoca, la deschiderea Conferinței Științifice Naționale de Toamnă a AOSR, Rolul Științei în soluționarea crizelor contemporane – 4 noiembrie 2022.
Vă mulțumesc, Domnule Președinte al Academiei Oamenilor de Știință din România, IPS voastră, Sfinția voastră, Doamnă Rector, Domnule Președinte Bojiță, Doamnelor și Domnilor Academicieni, Distinsă d-na Profesor Ministru Ecaterina Andronescu, Domnule Profesor Pușcaș, Domnule Profesor acad. Valeriu Tabără și foarte mulți colegi dragi și alți oameni de prețuit în această țară a noastră,
Vă adresez tuturor bun venit la Cluj Napoca, în această citadelă a științei și a spiritului românesc, pentru că acest oraș are în ADN atât educația și știința, și de asemenea, este o citadelă a Spiritualității – așa cum am spus – pentru că doar dacă ne uităm aici, vedem reprezentanți de frunte ai religiilor fundamentale din acest oraș, Ortodox, Greco catolic, dar să nu uitați – așa cum spunea și Președintele Academiei Române, profesorul Ioan Aurel Pop – în acest oraș poate veți găsi un loc unic în Europa, unde Vestul întâlnește Estul și Estul întâlnește vestul, unde cupolele bizantine ale Catedralei Ortodoxe se întâlnesc cu turnurile gotice ale catedralei Romano-Catolice, iar într-un kilometru pătrat găsiți sedii a cel puțin cinci religii la rang de Arhiepiscop, ortodox, greco-catolic, lutheran, unitarian, reformată, la care mai adăugăm și o sinagogă și un cult Romano-catolic, ne dăm seama de această valoare extraordinară a orașului nostru, ca citadelă a educației și a științei, dar și a spiritualității românești. Spun asta pentru că sunt un susținător al științei dar, în egală măsură consider religia o fațetă a aceleași monede. Știința și Religia au mers și trebuie să meargă împreună, spre bunăstarea fiecăruia dintre noi.
Așa cum îl menționați pe Iuliu Hațieganu, fondatorul Școlii clujene și – aici ne aflăm împreună cu Doamna rector în incinta Citadelei medicinei transilvane și românești, pentru că este una din cele mai performante universitate de medicină din această țară… am spus la o festivitate de absolvire că este Harvardul medicinei românești, da acesta e UMF-ul din Cluj-Napoca… Spunea Iuliu Hațieganu ”Medicina este știință și conștiință”.
Prin dimensiunea conștiinței, exact asta eu înțeleg, acele valori morale pe care religia ți le dă și care, împreună cu știința, pot să aducă cele mai bune rezultate pe această planetă. Spun acest lucru despre știință întrucât că eu consider că ceea ce este astăzi Occidentul, ceea ce a fost Occidentul în ultimii 500 de ani, principalul reper de civilizație mondială, unde toată lumea a dorit să vină, unde toată dorește încă să vină, unde și noi suntem parte, acest Occident care este acest imperiu roman punct doi, nu știu dacă dl. Profesor Pușcaș mă va corecta sau nu, dar până la urmă cam aceasta este această Uniune Europeană, acest Occident a reușit prin câteva lucruri importante – în primul rând prin sistemul de guvernare reprezentativă și de separație a puterilor, care a pus valoarea umană pe primul loc, controlul reciproc al puterilor și posibilitatea de a ne guverna prin alții, dar ținându-i sub răspundere, având parlamente, având guverne, având curți judecătorești care au diminuat arbitrariul regilor și au putut construi o societate bazată pe valorile libertății, care este chintesența până la urmă a unei societăți democratice. Iar instituțiile sunt cele care au făcut diferența. Gândiți-vă că în același spațiu geografic, instituțiile au făcut diferența majoră. Gândiți-vă la RFG și RDG. Una cu instituții capitaliste-democratice, una cu instituții comuniste. Diferența s-a văzut… Uitați-vă acum la Coreea de Nord și Coreea de Sud; ce diferență fac instituțiile și modul de guvernare… Una ultra-comunistă și cu un sistem care – din nefericire – pune în pericol și siguranța planetei, dar și viața celor care trăiesc acolo, complet diferită față de a celor de sub paralela de 38 din Coreea de Sud, bazat pe un sistem democratic. Din această perspectivă, Occidentul a avut această mare șansă, de a fi readus democrația ateniană și de a fi cultivat-o pe mai departe.
A doua valoare a fost proprietatea, pentru că, înainte de a împărți, trebuie să produci, iar respectarea drepturilor fundamentale legate de proprietate au făcut diferența și competiția între aceste regate mici care erau în Europa, le-au făcut ca ele să prospere și să aducă Occidentul acolo unde este.
Al treilea element la care vreau să mă refer este Știința. Și aici au mers mână în mână cu Religia.
Religia ne spune: ”Dați Cezarului ce e al Cezarului și dați lui Dumnezeu ce-i a lui Dumnezeu”. Aceasta a fost diferența majoră de ce Occidentul a reușit mai mult decât Orientul… Orientul care a rămas cu cumularea dintre puterea religioasă și puterea politică – dar dacă ne gândim și astăzi la ceea ce este în Iran, dacă ne gândim la ce a fost China, pentru că până la 1500-1600 toate invențiile mari au venit din China și din Orient… Primele zece orașe în 1500 au fost din Asia, doar Londra era în primele zece și era de zece ori mai mic decât Beijingul. 400 de ani mai târziu, în 1900, în primele zece doar un singur oraș mai era din Orient, restul toate erau din Occident. Asta arată că inclusiv această dimensiune, în care religia și-a văzut de ceea ce înseamnă dimensiunea spirituală, Știința, renașterea, revoluția științifică au făcut posibile aceste progrese extraordinare ale Occidentului. De aceea spun că aceste două fațete trebuie să meargă în continuare mână în mână, pentru a rezolva ceea ce dvs. ați spus astăzi, aici: Prin știință să rezolvăm marile provocări ale societății contemporane.
Pe mine m-a învățat și mama, și bunica spunând un singur lucru: ”Noi să facem cât mai multe fapte bune, că de restul are grijă Dumnezeu…” Și așa și este. Să facem cât mai multe descoperiri științifice, Dumnezeu este alături de noi de fiecare dată și le aranjează așa cum trebuie înspre beneficiile tuturor.
Ajungând la final, aș vrea să vă mai spun că Știința a făcut diferența și în ceea ce privește calitatea vieții. Dacă la 1800, speranța de viață – dacă nu greșesc – era în jurul a 31 de ani, 100 de ani mai târziu era 44 de ani, la 1900, în 2000 speranța medie de viață pe planetă era 76 de ani, sau cel puțin în UE, de unde am datele. Deci 31 – 44 – 76… Cât va fi speranța de viață în 2100, nu știm încă dar cu siguranță va fi peste 76 de ani cât a fost în 2000. Evident, Știința a avut și are rolul major în acest progres extraordinar al calității vieții noastre; Medicina prin excelență, dar medicina mergând mână în mână cu dimensiunea spirituală care – repet – nu se exclud, ci în mod obligatoriu trebuie să meargă împreună pentru a putea reuși.
Ați menționat, PS voastră, de provocările mari legate de schimbările climatice… Evident că pentru publicul larg care trăiește azi și acum, nu-l interesează care va fi soarta generațiilor viitoare, ale nepoților și strănepoților noștri, dar noi și Dvs. – ca oameni de știință – avem și aveți această obligație să ne gândim cum gestionăm această planetă, astfel încât ea să fie un spațiu de trăit și de locuit și pentru generațiile următoare. Avem o criză energetică fără precedent generată de războiul din Ucraina, care ne arată încă o dată cât de importante sunt valorile democrației. Pentru că astăzi este bătălia finală dintre democrație și autoritarism în Ucraina. Dacă (Doamne ferește!) ar reuși Rusia, ar însemna ca valorile totalitarismului / autoritarismului ar fi cele care ar trebui să fie urmate în lume și să ne definească pentru viitor, și nu valorile care au confirmat cea mai bună calitate a vieții în lume, valorile Democrației liberal-occidentale. De aceea astăzi este acest război între dimensiunea democratică și dimensiunea autoritară, de aceea Rusia trebuie să aibă o înfrângere strategică ca niciodată, nici un alt conducător autoritar al acestei lumi să nu mai îndrăznească să vină cu tancurile sau cu rachetele să încerce să distrugă o națiune existentă pe această planetă.
Europenii au învățat acum 70 de ani, după două războaie mondiale, citându-l pe Jean Monet care spunea ”Mai bine să ne războim în jurul unei mese, decât pe un câmp de bătălie!” că am făcut asta două războaie mondiale și am văzut unde am ajuns. Calea o reprezintă colaborarea, toleranța, pacea și traiul în comun. Încă mai sunt oameni care vor să reînvie demonii trecutului, cum este președintele de la Kremlin… Dar el trebuie să înțeleagă că acea dimensiune este complet depășită de istorie și noi vrem un alt viitor. Vrem un alt viitor comun, în care să căutăm prosperitatea pentru fiecare dintre noi. Aceasta o putem face numai prin pace și colaborare. De aceea această dimensiune și dimensiunea luată de UE de a avea independența strategică din punct de vedere energetic de Rusia, să nu mai depindem de gazul rusesc, de un regim autoritar, este o dimensiune fundamentală pentru sănătatea și viitorul democrației pe acest continent, în care și noi facem parte…
Și atunci vine provocarea pentru știință: Cum putem găsi soluții alternative la combustibilii fosili care, inevitabil, se termină și cum putem să eliminăm dependența față de regimul autoritar – prin gazul rusesc. Aici intervin ceea ce înseamnă energiile regenerabile… Soarele ne dă de 5000 de ori mai multă energie decât avem nevoie, pentru întreaga planetă. Cum reușim să captăm această energie si s-o facem mai ieftină, mai accesibilă pentru fiecare cetățean, astfel încât el să poată să-și suporte costul facturii. Asta-i revine științei și asta se întâmplă prin Inovare, de a putea transforma energiile regenerabile într-o sursă pentru fiecare dintre noi, într-o sursă de prosperitate.
Evident lucrurile, din această perspectivă, ar putea continua… Reamintesc doar că la noi, la Cluj, am înțeles de mult că știința și cunoașterea reprezintă cea mai importantă avuție pe care o are acest oraș. Am fost în perioada comunistă un oraș al industriei grele; a căzut comunismul, a trebuit să ne reorientăm! Și am stabilit că economia bazată pe cunoaștere este singura care ne oferă șansa unui trai mai bun și a unei vieți mai bune, centrată pe universități. Astăzi, cuvântul magic al Clujului este UNIVERSITATEA. Prin universitate înțeleg toate cele 10 universități publice și private din acest oraș. Ele sunt cheia modernizării acestui oraș, ele fac diferența… Dacă vă întrebați de ce Clujul este ușor diferit față de alte orașe din Europa, este datorită universităților și a pune Universitatea în centrul perspectivelor și evoluției orașului. De aici emană toată puterea pozitivă a orașului și în știință, și în inovare, și în tehnologie, și în salarii mai bine plătite și în investitori care să vină sau să rămână la Cluj, totul se leagă de această resursă de talent și de inovare pe care ne-o oferă Universitatea și nu în ultimul rând despre știință. De aceea spuneam că acest oraș este o citadelă a științei pentru că are știința în ADN-ul construcției sale.
Închei spunându-vă – vorbeam mai devreme de Imperiul Roman, de UE ca fiind Imperiul_Roman 2.0 – noi suntem mândri ca români să facem parte – așa cum am făcut parte din Imperiul Roman cu cinste, parte din această cea mai avansată civilizație a antichității, întotdeauna acest popor și această țară a făcut parte din această arie de civilizație. Evident cu greutățile pe care le-am avut la cumpăna dintre vremuri. Dar să nu uităm că așa cum francezii, popor romanic, tot așa s-au constituit… având Galii, așa cum noi am avut Daco-geții, au avut Romanii după aceea… Migratorii au avut franci, noi am avut slavii, dar am reușit să ne păstrăm identitatea neo-latină și care reprezintă – poate – o avuție fundamentală a colectivității noastre cu occidentul și această lume civilizată, fiind singura oază de latinitate din acest Est, la limita dintre Vest și Est, dar care niciodată nu și-a abandonat această dimensiune, oricât de multe popoare migratoare sau ori cât de multe vitregii ale vieții istorice am avut de-a lungul secolelor, îmbinând diplomația cu lupta armată, am reușit să ne păstrăm religia creștină și identitatea neolatină, care – după părerea mea – reprezintă factori importanți ai continuității noastre pe aceste meleaguri și să nu uităm că și noi am salvat creștinătatea… cel puțin Iancu de Hunedoara oprind pentru 70 de ani a oprit ascensiunea otomanilor în Europa centrală până la Sediul Vienei, de la 1683, ultima încercare a otomanilor de a intra în Europa, am fost Stâlpi ai lumii creștine, vom fi în continuare acești stâlpi ai lumii creștine și ai apartenenței la Uniunea Europeană
Vă felicit, domnule Președinte…
În secţiunea dedicată Învățământului, dl. Secretar de stat prof. univ. dr. Tudor Prisecaru a avut un expozeu care a ridicat numeroase aspecte legate de Digitizare şi Digitalizare asupra cărora trebuie să se aplece și decidenții și specialiștii.
Ion Vaciu – Directorul Revistei „Comunicaţii Mobile” a relevat importanţa activității Digital Transformation Council, din poziţia sa de preşedinte, organizaţie ce este primul think tank autohton de promovare a industriei ICT din România în corelare cu transformările din celelalte industrii convergente. Mai mult, schimbările din ultimii ani trebuie să atingă şi bibliotecile publice, văzute ca adevărate hub-uri de distribuţie, dar şi de generare a conţinutului cultural şi ştiinţific. 
În încheierea lucrărilor, prof. univ. dr. ing. Doina Banciu a subliniat că transformarea digitală este o problemă de management, management bazat pe cunoştinţe, un management care trebuie să fie aplicat într-o abordare sistemică în care trebuie coordonate sisteme de sisteme (System of Systems). În fapt, transformarea digitală implică un nou pact social, un proiect integrat al întregii societăți, unde atât decidenții, cât și mediul academic și de business să utilizeze noile tehnologii pentru cetățean și dezvoltarea în ansamblu a societății.
Conferința se înscrie în cadrul unui proiect denumit Ambasadorii Științei, desfășurat de Radio România și Academia Oamenilor de Știință din România, coordonat de către Florin Brușten, secretar general Radio România Regional şi prof. univ. dr. Doina Banciu, vicepreședinte AOSR.
