Academia Oamenilor de Știință din România

Acasă Blog Pagina 39

Premiile AOSR pentru anul 2020

0

Un moment special al Adunării Generale a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România din 6 mai 2022 l-a constituit Gala de decernare a premiilor AOSR pentru anul 2020.

Cu acest prilej, a fost decernată Diploma de Excelență a Academiei Oamenilor de Știință din România medicului chirurg dr. Virgil Răzeșu, membru titular fondator al AOSR, ca „omagiu pentru bogata activitate științifică și academică” la împlinirea vârstei de 90 de ani.

În cadrul Galei, au fost acordate următoarele premii:

Secțiunea Științe Fizice, Premiul ȘERBAN ȚIȚEICA, Nicolae MAZILU, Maricel AGOP, Ioan MERCHEȘ pentru lucrarea The Mathematical Principles of Scale Relativity Physics. The Concept of Interpretation, Editura CRC Press, 2020;


Secţiunea Științe Biologice, Premiul GEORGE EMIL PALADE, Ștefana JURCOANE pentru lucrarea Tratat de biotehnologie, Vol. II, Editura Tehnică, 2020;

Secțiunea Științe Militare, Premiul MAREȘAL CONSTANTIN PREZAN, Gheorghe BOARU, Benedictos IORGA pentru lucrarea Implicațiile participării forțelor militare românești la operațiile de tip coaliție, asupra evoluției și dezvoltării sistemului militar național de comunicații și informatic, Editura Sitech, Craiova, 2020;
Premiul General VALENTIN ARSENIE, Pătru PÎRJOL pentru lucrarea Arhitectura sistemului de supraveghere a spațiului aerian. Dinamică structurală și funcțională, Editura Universităţii de Apărare Naţională „Carol I”, București, 2020;

Secțiunea Știința și Tehnologia Informației, Premiul CORNELIU PENESCU, Călin BUZEA, Viorel-Puiu PĂUN, Lucian EVA, Maricel AGOP, Ionel Daniel COJOCARU, Roxana Irina IANCU, Dragoș Teodor IANCU pentru lucrarea Radiomica. Fundamente și aplicații, Editura Academiei Române, 2020;

Premiul ŞTEFAN ODOBLEJA, Doina BANCIU, Ben-Oni ARDELEAN, Larisa IVAȘCU, Daniel FODOREAN pentru lucrarea Educația prin E-learning Editura Academiei Oamenilor de Știință din România, Editura Tehnică, 2020;

Secțiunea Științe Tehnice, Premiul HERMANN OBERTH, Dan ȘERBĂNESCU, Anatoli Paul ULMEANU pentru lucrarea Selected Topics in Probabilistic Safety Assessment, Editura Springer, 2020;

Premiul MARTIN BERCOVICI, Sorin MUȘUROI pentru cartea Advanced Electric Drives – An UPT Selection, Editura Politehnica, Timișoara, 2020;

Secţiunea Științe Agricole, Silvice și Medicină Veterinară, Premiul VASILE GHEȚIE, Marius PENTEA, Călin HULEA, Crina MOȘNEANG, Ion CRĂCIUN pentru lucrarea Atlas de osteologie veterinară, Editura Mirton, Timișoara, 2020, Atlas of veterinary osteology, Editura Brumar, Timișoara, 2020;

Secţiunea Ştiinţe Istorice şi Arheologice, Premiul AUREL SACERDOŢEANU, Lucian ROPA pentru lucrarea Organizarea administrativ-teritorială a României în perioada Regimului Comunist, Academia Română. Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2020;

Premiul DIMITRIE CANTEMIR, Vasile DEMCIUC pentru lucrarea Cappadocia. Istorie, credință, artă și civilizație bizantină, Editura Basilica, București, 2020;

Premiul GHEORGHE BUZATU, Alesandru DUȚU pentru lucrarea Armata Română de la Prut la Stalingrad și înapoi la Prut, Editura Cartdidact SRL, Chișinău 2020;

Premiul ANDREI OŢETEA, Narcis Dorin ION, pentru lucrarea Carol al II-lea al României. Un rege controversat, Vol. I-V, Editura Magic Print, Onești, 2020;


Premiul GRIGORE GAFENCU, Radu Florian BRUJA pentru lucrarea Jozef Tiso și Slovacia fascistă, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2020;

Secţiunea Ştiinţe Medicale, Premiul CAROL DAVILA, Acad. Victor VOICU, Irinel POPESCU pentru coordonarea lucrării File din istoria medicinei românești, Vol. I – II, Editura Academiei Române, 2020;

Premiul EUGEN PROCA, Florentina RADU-IONIȚĂ, Nikolaos PYRSOPOULOS, Mariana JINGA, Ion C. ȚINTOIU, Zhonghua SUN, Ecaterina BONTAȘ pentru lucrarea Liver Diseases. A Multidisciplinary Textbook, Editura Springer, 2020;

Premiul C.C. ILIESCU, Lucia MAZUR-NICORICI, Camelia DIACONU pentru lucrarea Compendiu de boli rare, Editura Impressum, Chișinău, 2020;

Secţiunea Științe economice, juridice și sociologice, Premiul NICOLAS GEORGESCU ROEGEN, Nicoleta Luminița GUDĂNESCU NICOLAU, Ion CUCUI, Constantin Aurelian IONESCU, Liliana PASCHIA, Mihaela Denisa COMAN, Sorina Geanina STĂNESCU pentru lucrarea Managementul si contabilitatea resurselor umane, Editura Pro Universitaria, 2020;

Secţiunea Filosofie, Teologie şi Psihologie, Premiul ANTON BACALBALȘA, Mihai BĂDESCU pentru lucrarea Teoria generală a dreptului, Editura Hamangiu, 2020.


Academia Oamenilor de Ştiință din România, pol al cercetării științifice sub semnul excelenței, performanței și competitivității

În data de 6 mai 2022, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol I, au avut loc o serie de evenimente sub egida Academiei Oamenilor de Știință din România: Adunarea Generală, lansarea noului site al instituției, primirea de noi membri și avansări la nivelul membrilor secțiilor științifice, Gala de decernare a premiilor AOSR pentru anul 2020. În aceeași zi, s-a desfășurat Conferința Științifică de Primăvară a Academiei Oamenilor de Știință din România, o manifestare de referință în spațiul educației și cercetării academice.

În prima parte a Adunării Generale – al cărei prezidiu a fost format din: prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președintele AOSR, prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, vicepreședinte, cercetător științific I dr. Doru-Sabin Delion, vicepreședinte, prof. univ. dr. ing. Petru Andea, secretar științific –, au fost prezentate Raportul de activitate al AOSR pe anul 2021, Raportul de activitate al Institutului de Cercetări Avansate Interdisciplinare „Constantin Angelescu” pe anul 2021, bugetul AOSR pentru anul 2022.

Președintele Adrian Badea a făcut o prezentare succintă a activității AOSR în anul 2021, subliniind eforturile întreprinse de instituție pentru a-și continua programele și proiectele în condiții de criză, o criză generată de tăierea bugetului instituției în anul anterior printr-o decizie politică nejustificată și abuzivă, respinsă ulterior de Curtea Constituțională ca având un caracter neconstituțional. Prin solidaritatea exemplară a membrilor, prin dedicația și credința tuturor cu privire la valoarea și rolul științific ale AOSR în viața academică a țării, Academia Oamenilor de Știință din România a depășit dificultățile, continuându-și activitatea în spiritul misiunii ei fondatoare. Înființată în anul 1935, sub titulatura Academia de Științe din România, de un grup de personalități ale științei românești, în frunte cu Dr. Constantin Angelescu, ilustră figură a științelor medicale, ministru de marcă al instrucțiunii publice, considerat cel mai mare ministru al educației după Spiru Haret, Academia Oamenilor de Știință din România este astăzi o instituție de prestigiu a științei și cercetării românești, recunoscută ca atare pe plan național și internațional prin prisma rezultatelor și performanțelor sale științifice. Un argument obiectiv îl constituie situarea AOSR pe locul 9 între instituțiile românești în prestigiosul clasament internațional SCIMAGO-Elsevier, care evaluează la nivel mondial universitățile și instituțiile de cercetare.

Conform președintelui Adrian Badea, agenda AOSR pentru anul în curs se remarcă prin densitatea și complexitatea acțiunilor: Programul de cercetare pe anul 2022, conferințe științifice de anvergură națională și internațională, simpozioane, colocvii și dezbateri, o diversitate de activități subsumate științei, cercetării și educației. Prin Programul de cercetare, AOSR finanțează proiecte științifice realizate de tineri cercetători, continuându-și astfel demersurile de implicare a tinerilor și de susținere a potențialului lor creativ și inovativ. În urma competiției desfășurate recent, au fost desemnate proiectele câștigătoare, care urmează să fie realizate în intervalul 2022-2023. Un rol major în structura AOSR, prin orientarea către proiecte științifice inovative și abordări interdisciplinare, îl are Institutul de Cercetări Avansate Interdisciplinare „Constantin Angelescu”, condus, în calitate de director general, de prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, vicepreședinte AOSR, care a prezentat activitatea ICAICA pe anul 2021 și liniile de acțiune pentru anul 2022.

Cu prilejul Adunării Generale, a avut loc lansarea noului site al Academiei Oamenilor de Știință din România: www.aosr.ro, care a fost prezentat de profesorul Adrian Badea. Noul site, realizat în baza unei concepții inovative, se remarcă prin structura comprehensivă, prin dinamism și flexibilitate, prin pragmatism și focalizarea pe esențial și, nu în ultimul rând, printr-o estetică modernă, purtând amprenta identității instituționale. În noua formulă, adecvată standardelor actuale ale comunicării în era digitală, site-ul va prezenta în timp real activitățile desfășurate prin secțiile și filialele AOSR din țară și din străinătate (filiala din New York), rezultatele și performanțele instituției, prezența acesteia în centrul societății și în mass-media, puncte de vedere exprimate de membrii săi în ariile cunoașterii sau ale dezbaterii publice cu privire la educație, știință, cercetare și societate.

Un moment special al manifestării l-a constituit Gala de decernare a premiilor AOSR pentru anul 2020. Cu acest prilej, a fost decernată Diploma de Excelență a Academiei Oamenilor de Știință din România medicului chirurg dr. Virgil Răzeșu, membru titular fondator al AOSR, ca „omagiu pentru bogata activitate științifică și academică” la împlinirea vârstei de 90 de ani. În cadrul Galei, au fost acordate următoarele premii:Secțiunea Științe Fizice, Premiul ȘERBAN ȚIȚEICA, Nicolae MAZILU, Maricel AGOP, Ioan MERCHEȘ pentru lucrarea The Mathematical Principles of Scale Relativity Physics. The Concept of Interpretation, Editura CRC Press, 2020; Secţiunea Științe Biologice, Premiul GEORGE EMIL PALADE, Ștefana JURCOANE pentru lucrarea Tratat de biotehnologie, Vol. II, Editura Tehnică, 2020; Secțiunea Științe Militare, Premiul MAREȘAL CONSTANTIN PREZAN, Gheorghe BOARU, Benedictos IORGA pentru lucrarea Implicațiile participării forțelor militare românești la operațiile de tip coaliție, asupra evoluției și dezvoltării sistemului militar național de comunicații și informatic, Editura Sitech, Craiova, 2020; Premiul General VALENTIN ARSENIE, Pătru PÎRJOLpentru lucrarea Arhitectura sistemului de supraveghere a spațiului aerian. Dinamică structurală și funcțională, Editura Universităţii de Apărare Naţională „Carol I”, București, 2020; Secțiunea Știința și Tehnologia Informației, Premiul CORNELIU PENESCU, Călin BUZEA, Viorel-Puiu PĂUN, Lucian EVA, Maricel AGOP, Ionel Daniel COJOCARU, Roxana Irina IANCU, Dragoș Teodor IANCU pentru lucrarea Radiomica. Fundamente și aplicații, Editura Academiei Române, 2020; Premiul ŞTEFAN ODOBLEJA, Doina BANCIU, Ben-Oni ARDELEAN, Larisa IVAȘCU, Daniel FODOREAN pentru lucrarea Educația prin E-learning Editura Academiei Oamenilor de Știință din România, Editura Tehnică, 2020; Secțiunea Științe Tehnice, Premiul HERMANN OBERTH, Dan ȘERBĂNESCU, Anatoli Paul ULMEANU pentru lucrarea Selected Topics in Probabilistic Safety Assessment, Editura Springer, 2020; Premiul MARTIN BERCOVICI, Sorin MUȘUROI pentru cartea Advanced Electric Drives – An UPT Selection, Editura Politehnica, Timișoara, 2020; Secţiunea Științe Agricole, Silvice și Medicină Veterinară, Premiul VASILE GHEȚIE, Marius PENTEA, Călin HULEA, Crina MOȘNEANG, Ioan CRĂCIUN pentru lucrarea Atlas de osteologie veterinară, Editura Mirton, Timișoara, 2020, Atlas of veterinary osteology, Editura Brumar, Timișoara, 2020; Secţiunea Ştiinţe Istorice şi Arheologice, Premiul AUREL SACERDOŢEANU, Lucian ROPA pentru lucrarea Organizarea administrativ-teritorială a României în perioada Regimului Comunist, Academia Română. Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2020; Premiul DIMITRIE CANTEMIR, Vasile DEMCIUC pentru lucrarea Cappadocia. Istorie, credință, artă și civilizație bizantină, Editura Basilica, București, 2020; Secţiunea Ştiinţe Istorice şi Arheologice, Premiul GHEORGHE BUZATU, Alesandru DUȚU pentru lucrarea Armata Română de la Prut la Stalingrad și înapoi la Prut, Editura Cartdidact SRL, Chișinău 2020; Premiul ANDREI OŢETEA, Narcis Dorin ION, pentru lucrarea Carol al II-lea al României. Un rege controversat, Vol. I-V, Editura Magic Print, Onești, 2020; Premiul GRIGORE GAFENCU, Radu Florian BRUJA pentru lucrarea Jozef Tiso și Slovacia fascistă, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2020; Secţiunea Ştiinţe Medicale, Premiul CAROL DAVILA, Acad. Victor VOICU, Irinel POPESCU pentru coordonarea lucrării File din istoria medicinei românești, Vol. I – II, Editura Academiei Române, 2020; Premiul EUGEN PROCA, Florentina RADU-IONIȚĂ, Nikolaos PYRSOPOULOS, Mariana JINGA, Ion C. ȚINTOIU, Zhonghua SUN, Ecaterina BONTAȘ pentru lucrarea Liver Diseases. A Multidisciplinary Textbook, Editura Springer, 2020; Premiul C.C. ILIESCU, Lucia MAZUR-NICORICI, Camelia DIACONU pentru lucrarea Compendiu de boli rare, Editura Impressum, Chișinău, 2020; Secţiunea Științe economice, juridice și sociologice, Premiul NICOLAS GEORGESCU ROEGEN, Nicoleta Luminița GUDĂNESCU NICOLAU, Ion CUCUI, Constantin Aurelian IONESCU, Liliana PASCHIA, Mihaela Denisa COMAN, Sorina Geanina STĂNESCU pentru lucrarea Managementul si contabilitatea resurselor umane, Editura Pro Universitaria, 2020; Secţiunea Filosofie, Teologie şi Psihologie, Premiul ANTON BACALBALȘA, Mihai BĂDESCU pentru lucrarea Teoria generală a dreptului, Editura Hamangiu, 2020.

În intervalul 6-7 mai 2022, a avut loc Conferința Științifică Națională de Primăvară a Academiei Oamenilor de Știință din România, sub genericul ERA DIGITALĂ – PROVOCĂRI ȘI OPORTUNITĂȚI PENTRU SOCIETATEA CONTEMPORANĂ. Desfășurată în format hibrid, Conferința – un eveniment științific de marcă la nivel național și internațional – s-a bucurat de mare interes în mediile academice, fapt reflectat în numărul semnificativ al lucrărilor și în calitatea acestora. Comunicările au acoperit domeniile științifice din structura AOSR, remarcându-se prin noutatea și substanța conținutului, prin originalitate, spirit inovator și prin larga deschidere către abordări interdisciplinare și transdisciplinare. Conferința Științifică de Primăvară a probat, și cu ediția din acest an, statutul Academiei Oamenilor de Știință din România de pol al cercetării științifice sub auspiciile excelenței, performanței și competitivității. Volumul de rezumate al Conferinței poate fi consultat aici: https://www.aosr.ro/wp-content/uploads/2022/05/VOLUM-DE-REZUMATE-PRIMAVARA-2022.pdf.

În finalul evenimentului, prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președintele AOSR, a declarat: „Prin fondatorii Academiei noastre, prin membrii ei, între care 9 laureați ai Premiului Nobel, printr-o istorie de aproape un secol și printr-o activitate continuă pe tărâmul științei, cercetării și educației, suntem o instituție importantă a mediului academic românesc, care a adus și aduce contribuții semnificative la progresul științific. Valoarea AOSR este recunoscută de instanțe internaționale de prestigiu, în mod obiectiv, pe bază de rezultate evaluate prin prisma celor mai înalte standarde academice: locul 9 între instituțiile românești în clasamentul SCIMAGO vorbește de la sine. Avem potențialul de a urca în acest clasament în următoarea perioadă. Valoarea și determinarea, credința în misiunea instituției ne-au ajutat să depășim momentele grele, generate pe criterii politicianiste, și tot ele ne sprijină în activitatea noastră prezentă și viitoare. Prin tot ceea ce întreprinde, Academia Oamenilor de Știință din România își propune să participe la procesul de dezvoltare a țării prin cunoaștere, la realizarea României Educate, performante și competitive prin inteligență la nivel european și global.”

Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România
(Contact: comunicare.aosr@gmail.com)

Interviul Preşedintelui AOSR, prof. univ. dr. ing Adrian Badea pentru Radio România

Domnul prof. univ. dr. ing Adrian Badea, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a declarat pentru Radio România Regional, la deschiderea Galei Premiilor AOSR pentru anul 2020, următoarele concluzii privind evenimentul anual. 

 

Despre elite – misiunea și condiția lor

1. Școala în general și universitățile în special reprezintă fără îndoială cele mai puternice concentrări de elite intelectuale. Ele au misiunea ca prin educație să asigure sănătatea morală și spirituală a națiunii, să pregătească tinerii pentru viață, asigurând prin aceasta și viitorul națiunii.

            Cu regret constatăm că atât școala cât și slujitorii ei, dascălii, sunt ținte frecvente ale unui șuvoi de discursuri denigratoare. Persoane mai mult sau mai puțin avizate nu contenesc să caracterizeze învățământul ca fiind irelevant, mediocru, învechit, prost administrat, rupt de realitate și mai ales rupt de piața muncii etc. Cazurile izolate de malpraxis academic sau pedagogic sunt imediat și pe nedrept generalizate la nivelul întregului învățământ.

            Desigur, învățământul este un sistem mare și are o anumită inerție, care poate apărea ca rezistență la schimbare. Trebuie însă să subliniem eforturile de a-l moderniza, semnificative fiind conceptele care stau la baza acestei modernizări: conceptul ”România educată” și conceptul ”România competentă”. Cele mai vizibile sunt eforturile de a integra elita academică în ceea ce numim era digitală. Trăim astăzi într-un mediu în care tehnologia digitală înseamnă totul; căutare de informații, distracție, comunicare, învățare. Tânăra generație intră cu rapiditate în ”era digitală” și deseori elevii sau studenții știu mai multe despre tehnologia digitală decât profesorii lor.

            În particular, putem observa paradoxul ce constă în aceea că românii sunt cunoscuți și temuți ca hackeri redutabili, dar talentul lor la informatică nu se regăsește într-o producție românească de noi tehnologii.

            În era digitală, universitățile din România trebuie să valorifice mai mult e-learning-ul, să învețe cum să învățăm, astfel încât absolvenții să constituie o clasă flexibilă și capabilă să își însușească permanent noi competențe.

2. Elita economică de expresie academică este formată din profesori, cercetători, jurnaliști de specialitate, analiști ș.a., prin a căror activitate se formează atât profesioniști în domeniu cât mai ales curentele de opinii în domeniul economic.

            Dacă ne referim la școlile din domeniul economic, observăm că facultățile de profil sunt și ele prinse în menghina nevoii de autofinanțare, ce generează dilema între a accepta un număr mare de studenți, element cantitativ, versus performanță ridicată, ceea ce presupune exigență, cu consecința scăderii numărului de studenți, dar și a finanțării.

            Drept consecință, un rol din ce în ce mai mare în pregătirea specialiștilor îl au angajatorii, ce suplinesc și completează prin diverse programe ceea ce învățământul superior nu a reușit să facă.

3. În sectorul serviciilor există o tendință clară de extindere a gamei de competențe, datorită sarcinilor neobișnuite. Specialiștii TIC trebuie, spre exemplu, să dobândească competențe în marketing sau în gestiune, iar personalul din domeniul serviciilor să dobândească competențe în informatică. Se constată o cerere crescândă de competențe transversale, cum sunt cele analitice, de comunicare, lingvistice ș.a. În UE, trebuiesc create peste 17 milioane de noi locuri de muncă, de profesiuni intelectuale cu înaltă calificare, cum sunt funcțiile de conducere din administrație, marketing, logistică, profesiuni didactice și tehnicieni.

            Necesitatea formării și reformării forței de muncă înalt calificate a condus și la crearea unui meta-cadru european al calificărilor, instrument capabil să faciliteze și să promoveze transferul, transparența și recunoașterea calificărilor și competențelor la nivel european.

            În acest context, în România a fost introdus Cadrul Național al Calificărilor în Învățământul Superior (CNCIS) care a stabilit structura calificărilor, recunoașterea lor națională, precum și compatibilitatea și comparabilitatea internațională a acestora.

            Strategia Europa 2020 a urmat ca prioritate creșterea inteligentă, adică o dezvoltare economică bazată pe cunoaștere și inovare. Inițiativele emblematice se referă la teme precum ”O uniune a inovării”, ”O agendă digitală pentru Europa”, ”O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” ș.a.

 

 

Conferinţa AOSR | Transformarea Digitală a instituţiilor publice: Dacă acum doar 21% din serviciile publice ale statului român sunt „digitalizate”, ţinta este de 100% pentru anul 2030, susţine preşedintele ADR

Articol publicat pe website-ul www.comunic.ro

Transformarea Digitală a României este deja un curent de opinie care începe să fie prezent atât în cercurile specialiștilor din industria ICT, dar şi în mediul academic şi în mass media româneşti, mai ales în ultimii doi ani. Fondurile PNRR care alocă 20% pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale accelerează această tendință, însă trebuie să vedem dacă România şi are echipele şi specialiștii, proiectele şi integratorii cu care se pot accesa acest PNRR de potenţiale miliarde de euro. Altfel, banii alocaţi de către Comisia Europeană şi nefolosiţi de România se vor redistribui către ţările care-şi vor îndeplini cu asupra de măsură planurile lor naţionale. Competiţia este una dură şi UE trebuie să devină în acest fel continentul cel mai dinamic până în 2030.

Care este contextul global în acest sens? După Digitizarea din anii 50-60 ai secolului trecut, Digitalizarea din anii 70-80, cunoscută şi ca Automatizare, acum suntem în plină etapă de Transformare Digitală la nivel global, conform tuturor studiilor, rapoartelor şi documentațiilor specialiștilor marilor companii multinaţionale ICT, dar şi profesorilor şi cercetătorilor de la Harvard, Oxford, MIT, Stanford şi alte universități din top 10 global. Şi în România se văd paşi incipienţi în Direcţia Transformării Digitale, fenomenul axat pe focusarea în direcţia factorului uman din organizaţii, mai degrabă decât pe tehnologii, o adevărată transformare a managementului către o nouă etapă a Economiei Digitale 4.0.  

În acest cadru, cu atât mai mult este de urmărit programul Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR), care a dedicat o conferinţă specială Transformării Digitale a instituțiilor publice româneşti, care l-a avut ca invitat special pe Dragoș-Cristian VLAD, președintele Autorității pentru Digitalizarea României, alături de o serie de personalităţi din cadrul AOSR, profesori universitari, academicieni, manageri de biblioteci publice din întreaga ţară şi specialişti în domeniul înaltelor tehnologii. Conferinţa a fost iniţiată şi moderată de către vicepreşedintele AOSR, prof. univ. dr. Danciu Banciu.

Vă prezentăm, în continuare, o sinteză a evenimentului online, cu precizarea că întreaga conferinţă poate să fie urmărită în materialul video din cadrul acestui articol.

Video credit AOSR

Conferința cu tema ”Transformarea digitală a instituțiilor publice”, organizată pe 28 aprilie 2022, de către Academia Oamenilor de Știinţă din România – Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologice și Institutul de Cercetări Avansate Interdisciplinare „CONSTANTIN ANGELESCU” (ICAI) precede conferinţa științifică de primăvară a AOSR, care se va desfășura între 6-7 mai şi care va trata fenomenul Transformării Digitale pe plan mondial şi la nivel naţional.

Prof. univ. dr. Doina BANCIU – Vicepreşedinte Academia Oamenilor de Ştiinţă din România – iniţiatorul şi moderatorul conferinţei – „Transformarea digitală a societății în contextul strategiei UE

Oficialul AOSR a subliniat importanţa Transformării Digitale în cadrul instituţiilor publice din România, ţinând cont de evoluţia contextului european şi de cadrul PNRR, cu accent pe dezvoltarea bibliotecilor publice care trebuie digitizate, digitalizate şi transformate digital. Prezentarea detaliată şi documentată (cu slide-uri), a Doinei Banciu este prezentă în filmul conferinţei, fiind un material util profesioniştilor din domeniul Ştiinţei Bibliologiei şi cel al Informării.

„Aspectele legate de digitizare – digitalizare – transformare digitală nu au apărut în acest deceniu, ele au fost în atenţia Comisiei Europene încă din anii 2000-2005, când au fost lansate o serie de planuri foarte interesante precum eEurope (acesta viza ţările CE şi preciza direcţii strategice pentru implementarea societăţii informaţionale). Au urmat apoi, pentru ţările care urmau să adere la Uniunea Europeană, respectiv pentru România şi Bulgaria, planul Europe+, în care erau precizate o serie de acţiuni, activităţi pe care trebuia să le facă ţările pentru a trece la implementarea societăţii informaţionale în rândul economiilor respective. Urmează alte planuri, dintre care îl amintesc pe cel din 2014 – eEurope Agenda Digitală pentru Europa care definea punctele strategice pe care trebuie să le atingă orice strategie naţională astfel încât să se poată trece la o abordare corectă şi coerentă a societăţii. Planurile legate de Agenda digitală au fost transpuse în strategii digitale în fiecare ţară şi a existat şi în România o astfel de strategie pe care a promovat-o la nivel naţional Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale de la acea vreme, cu participarea multor specialişti din administraţia publică. În 2021, Ursula van der Leyen a lansat noua strategie europeană, care trebuie să reprezinte, de fapt, parcursul în domeniul informatic al Europei, astfel încât să se treacă de la digitizare-digitalizare la transformare digitală. Principalii piloni ai acestei strategii sunt competenţele (competenţele cetăţenilor), infrastructura (dezvoltarea infrastructurii), atenţia asupra mediului de afaceri (în principal IMM-uri). Se prevede ca peste 80% din cetăţenii Europei să aibă abilităţi în domeniul tehnologiei informaţiei, infratructura să aibă o conectivitate extrem de ridicată, iar peste 90% dintre IMM-uri să poată avea măcar în zona de bază abilităţi şi necesarul pentru folosirea tehnologiei informaţiei, iar trei sferturi din companiile mari să poată folosi serviciile cloud, deci practic să îşi desfăşoară activitatea bazat pe structuri informatice de tip cloud.

Ultimul pilon, dar deloc cel mai puţin important, este e-guvernare, care a dat de altfel şi titlul acestei dezbateri – Transformarea digitală a instituţiilor publice. Administraţia publică trebuie să îşi modifice conceptele şi procedurile pentru a putea să implementeze şi să treacă la transformarea digitală până în anul 2030.

Aceştia sunt cei patru piloni pe care trebuie să ne bazăm în strategia noastră naţională, adaptată, desigur, la necesităţile româneşti. Din păcate, trebuie să vă spun că în statisticile internaţionale am pierdut chiar locul 4 la viteza de Internet şi nu suntem plasaţi pe locuri fruntaşe în domeniul digitizării. De aceea cred că noţiunile trebuiesc transformate în strategii reale, cu demersuri reale, cu finanţări corespunzătoare. Dacă este să vorbim despre competenţe – ce se întâmplă, de fapt, în societatea noastră – există o generaţie analogică (+65 ani), o generaţie digitală (4 – 25 ani) deja obişnuită cu comunicaţiile electronice/digitale şi o generaţie pe care ne bazăm noi toţi pentru dezvoltarea societăţii, respectiv generaţia funcţională, care a trecut prin etapele de digitizare – digitalizare – transformare digitală. Această generaţie nu se referă, din păcate, la întreaga societate, aşa încât digital divide sau ruptura digitală există în societatea românească. Instituţii precum bibliotecile, şcolile, încearcă să aducă la un nivel cel puţin comparabil modul de a scrie, citi sau plăti cu ajutorul computerul pentru toţi tinerii şi cetăţenii în general. Există o strategie europeană la care trebuie să ne aliniem şi mai mult decât atât întreaga societate se modifică, de aici şi noţiunea aceasta de transformare digitală.

Forţa de muncă este delocalizată, au apărut nomazii profesionali, care lucrează pentru entităţi aflate chiar şi pe alte continente şi care au o altă abordare vis-a-vis de existenţa administraţiei. Pentru aceştia trebuie asigurată o interfaţă online cu procedurile administrative, ca să nu mai vorbim că aceşti nomazi profesionali au nenumărate dezbateri online. A doua chestiune importantă legată de forţa de muncă în societatea cunoaşterii este că mijloacele de muncă se bazează din ce în ce mai mult pe IT&C.  Se vorbeşte de inteligenţa artificială, de echipamente inteligente, device-uri, practic tot ceea ce înseamnă competitiv are o componentă de IT&C.Obiectul muncii pentru cei mai mulţi dintre muncitorii digitali devine preponderent conţinut informaţional, indiferent de ce activitate desfăşoară.

Transformarea digitală poate însemna un nou pact social, în care cercetarea şi inovarea trebuie să îşi aibă locul ei, care să fie făcut nu din bunăvoinţă şi pasiune. Pasiunea trebuie să fie doar un motor, iar administraţia trebuie să susţină cercetarea şi inovarea în folosul întregii societăţi. Apoi, menționez rolul extrem de important al profesorilor. Profesorii şi educaţia în general pentru cele 3 paliere pe care le-am arătat trebuie să fie un element permanent prezent în transformarea digitală a societăţii pentru că inclusiv etica digitală – educaţia şi competenţele pedagogice coroborate cu cele digitale trebuie să fie un pilon important al transformării digitale. Altfel nu putem discuta de atingerea pilonilor din strategia europeană.

Dacă discutăm despre IMM-uri, firme mari şi mici, care să accepte transformarea digitală, trebuie să existe directori cu viziune managerială care să îşi poată transforma procedurile bazându-se pe knowledge management, care să înţeleagă că este mult mai uşor, comod şi eficient să îţi ţii informaţiile într-o structură digitală, de tip cloud, de a cărei securitate, siguranţă, comunicație se ocupă alţi specialişti decât cei din firma pe care o conduci. Indiferent dacă vorbim de companii private sau de administraţie publică, personalul trebuie să fie motivat şi responsabilizat prin forme nu numai financiare, dar în egală măsură prin reglementări legislative bine construite, bine create şi coerente.

Cred că autorităţile trebuie să creeze cadrul legal şi instituţional care să sprijine transformarea digitală, să aibă în vedere vulnerabilităţile cybersecurity şi manipularea informaţională. Cred că acest complex cercetare – educaţie – viziuni manageriale – personal motivat – legislaţie înseamnă de fapt un nou pact social, o nouă abordare sistemică de tip autorităţi, decidenţi şi categoriile menţionate mai sus.”  

Prof. univ. dr. ing. Adrian BADEA, Preşedinte AOSR
„Trăim în societatea bazată pe cunoaştere şi ţin să vă reamintesc faptul că în urmă cu 420 de ani filosoful iluminist englez Francis Bacon susţinea că „knowledge is power”. Este clar că acele ţări care şi-au construit dezvoltarea pe cunoaştere, pe ştiinţă, pe educaţie reuşesc să evolueze permanent, pe când celelalte ţări au probleme de dezvoltare. Shakespeare spunea, de exemplu, că ignoranţa este blestemul lui Dumnezeu, iar cunoaşterea este aripa cu care ne îndreptăm către cer. Această epocă a cunoaşterii nu se poate realiza fără să ne bazăm puternic pe informatizare. AOSR a fost totdeauna promotoarea ideilor novatoare bazate pe ştiinţă, pe cunoaştere.”

Prof. univ. dr. Nicolae DĂNILĂ, Președinte Secția AOSR de Științe Economice, Juridice și Sociologice
„România trebuie să urmărească şi să integreze strategia şi politicile Uniunii Europene cu privire la digitalizare pentru a beneficia de o mai bună integrare, de conlucrare cu alte ţări şi să aplice mai devreme inovaţia promovată internaţional, să beneficieze de finanţările alocate de UE acestui proces de transformare calitativă în toate domeniile. UE doreşte ca Europa să treacă la o nouă etapă istorică, şi anume la „open strategic authonomy”, care se va caracteriza prin abilitatea Uniunii Europene de a acţiona suveran şi independent la nivel mondial ca avocat al unui sistem multilateral bazat pe reguli, un operator al unei economii mondiale puternice şi deschise şi un suporter al unor pieţe financiare care să funcţioneze foarte bine. Stabilitatea la nivel macroeconomic este o condiţie precedentă pentru realizarea dezideratului la nivel UE, cât şi la nivel naţional. Creşterea economică va fi sprijinită, printre altele, de instituţii, politici, resurse, pentru realizarea unei economii verzi şi care să producă dorita transformare digitală. Inima procesului de transformare a societăţii şi trecerea ei pe un nou palier istoric calitativ este chiar  digitalizarea. Subliniez faptul că digitalizarea, ca şi celelalte politici de transformare şi progres, trebuie să se finalizeze prin asigurarea prosperităţii, sustenabilităţii şi incluziunii pentru societatea românească.

În opinia mea, digitalizarea instituţiilor financiar-bancare reprezintă o soluţie în procesul de transformare digitală a societăţii româneşti. Avansul tehnologiei are un impact semnificativ asupra modului de operare a pieţelor financiare. Instituţiile financiare investesc în automatizare şi inovare pentru a beneficia de avantajele competitive generate de aceste procese. Digitizarea devine importantă în ceea ce priveşte modul de operare al jucătorilor de pe pieţele financiare. Pandemia Covid-19 a accelarat implementarea noilor tehnologii pentru obţinerea cât mai multor informaţii în timp util şi pentru a răspunde rapid cerinţelor de pe piaţă. Digitalizarea în general necesită resurse umane şi financiare imense. Trebuie să beneficiem de next generation EU şi de alte fonduri europene. O contribuţie majoră o va reprezenta modul în care vom folosi banii din PNRR, în contextul în care aproape 60% din bugetele UE ale PNRR sunt direcţionate către economia verde şi digitalizare. Analizele la nivel mondial de după perioada pandemică au demonstrat că în ţările în care infrastructura digitală a fost implementată şi dezvoltată, firmele şi gospodăriile au fost puternic incensivate ca să se digitalizeze. Pentru aceasta, este necesar ca guvernele şi celelalte instituţii oficiale să creeze cadrul eligibil şi să contribuie cu investiţii masive în domenii de importanţă strategică, pentru a ne feri de un posibil digital divide financiar.

Inovaţia şi transformarea digitală vor impune trecerea de la modelul de business Faster – Better – Cheaper la unul progresist, care să realizeze scopul principal, cu o mai bună soluţie de urmărire a riscurilor. Consider că trebuie să fim parte şi să ţinem aproape de strategia urmărită de UE, şi anume ca Europa să devină un jucător digital global.” 

Dragoș-Cristian VLAD, Președinte Autoritatea pentru Digitalizarea României
ADR a publicat şi prezentat în comitetul de e-Guvernare şi reducere a birocraţiei, săptămâna trecută, pe 19 aprilie, un raport prin care am făcut o analiză de referinţă la nivelul anului 2020 a serviciilor digitalizate, respectiv datele primei monitorizări a gradului de digitalizare a sistemelor informatice. Datele reprezintă un raport de status a digitalizării administraţiei publice în România axat pe evenimente de viaţă.

Din păcate sau din fericire avem un punct de plecare, respectiv 21% din serviciile publice ale statului român sunt digitalizate. Ţinta este de 100% pentru anul 2030. Pentru a reduce acest decalaj de la nivelul actual până la nivelul din 2030 statul român trebuie să întreprindă unele măsuri. În ultimele 3 luni de când sunt la conducerea ADR m-am luptat să punem pe masa Guvernului şi în atenţia societăţii civile câteva date principale pentru fixarea cadrului legal.

Tocmai azi voi susţine în Parlament aprobarea în comisiile de specialitate a Legii datelor deschise care reprezintă un prim nivel. Orice instituţie publică are obligaţia de a furniza acele seturi de date pentru a fi prelucrate atât de mediul academic, cât şi de cel privat referitoare la activitatea instituţiilor centrale şi locale. În luna februarie, împreună cu fostul coleg de la ADR, Sabin Sărmaş, am reactivat legea interoperabilităţii care va crea acel cadru de relaţionare între sistemele informatice ale diverselor instituţii ce reprezintă date unice de adevăr, respectiv legea cloud-ului guvernamental.

Avem în vedere trei legi principale pe care le consider utile pentru a depăşi o barieră în care statul român a fost oarecum captiv în a-şi dezvolta sisteme informatice insulare pe domenii de activitate. UE finanţează şi promovează acţiuni de digitalizare şi de automatizare a diverselor fluxuri atât în administraţie, cât şi in sectoarele comerciale. Pentru administraţie acestea sunt numite evenimente de viaţă.

Prin programele operaţionale cu finanţare europeană se vor continua finanţările pe domenii de evenimente de viaţă şi complementar cu aceste finanţări europene avem PNRR. Acest program de redresare şi rezilienţă este o oportunitate majoră pentru statul român, prin care încercăm să standardizăm anumite procese şi relaţii între sistemele existente, respectiv fixarea unei strategii de guvernanţă a cloud-ului, care sunt extrem de important. Trebuie să reprezinte un demers de parcurs al fiecărui stat în evoluţia sa, un plan de acţiune care trebuie urmat şi păstrat. Cloud-ul guvernamental poate fi o oportunitate pentru fiecare tip de entitate din România, prin care pot partaja şi stoca fişiere şi pot dezvolta servicii publice digitale.

Vă invit să ajutaţi instituţiile statului şi în special ADR în găsirea celui mai potrivit cadru legal al strategiilor viitoare. La nivelul ADR se desfăşoară proiecte importate, unice şi relevante pentru strategiile viitoare. Aş menţiona doar 3 – platforma unică de identificare care va reprezenta o poartă de intrare în cadrul cloud-ului guveramental. Mai exact, prin acest sistem informatic se va realiza conectarea cu un singur cont pe toate platfomele guvernamentale, e un proiect în implementare. Sperăm că la finalui lui 2022 va aduce această faciltate.

Un alt proiect aflat în implementare reprezintă interoperabilitatea statului membru România cu sistemele informatice ale Uniunii Europene, acel schimb de date între  statele membre astfel ca pe diverse servicii să existe creat mecanismul de schimb de date între sisteme. Aici vreau să aduc o remarcă – acest proiect l-am regăsit la ICI Bucureşti în perioada 2004 – respectiv proiectul Grid. Originea carierei mele este la ICI Bucureşti, unde am avut foarte multe de învăţat în perioada 2000-2006.

Nu în ultimul rând, dezvoltăm la ADR diverse proiecte prin care se definesc strategii şi politici referitoare la tehnologiile avansate, de tip inteligenţă artificială, blockchain. Concluzionând, am vrut să încep un mandat şi să aduc pe masa societăţii civile o radiografie onestă – nu stăm bine, din păcate, suntem la 21% cu servicii publice digitalizate, dar premisele sunt de a schimba această valoare. Trebuie să unificăm sistemele informatice insulare care nu aduc imediat un impact asupra cetăţeanului, să le interconectăm şi să găsim acele servicii publice care să ajute cetăţenii.

Doresc să mai punctez o oportunitate pentru care luptăm la ADR, adusă de PNRR, respectiv „transformarea digitală” în sectorul bibliotecilor publice centrale şi locale. În PNRR s-a prins o linie de finanţare pentru digitalizarea conţinutului de bibliotecă şi nu numai. Sper ca această investiţie să vină în asentimentul şi în sprijinul structurilor care se ocupă de acest domeniu şi să aducem conţinutul în format digital către cetăţeni, să putem accesa bibliotecile şi de acasă, cu ajutorul dispozitivelor, nu în detrimentul studiului clasic, pentru că o bibliotecă este valoroasă prin atingerea cărţilor, dar avem nevoie şi de tehnologii în zilele noastre.” 
…. continuare pe comunic.ro

 

 

 

 

 

 

 

 

Conferința națională „Transformarea digitală a instituțiilor publice”

0

Academia Oamenilor de Știință din România, prin secția de Științe Economice, Juridice şi Sociologice și Institutul de Cercetări Avansate Interdisciplinare “Constantin Angelescu” a organizat, joi, 28 aprilie 2022, o conferință cu o temă de mare actualitate: “Transformarea digitală a instituțiilor publice”.

La conferință au participat peste 90 de persoane, reprezentanți ai administrației publice, ai mediului academic și de cercetare, ai mediului de afaceri cu preocupări în domeniu, oameni de cultură, sociologi. De remarcat prezenţa a numeroase cadre universitare de la Universitatea din București, Universitatea Politehnica din București, Academia de Studii Economice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea Tehnică Timișoara, Universitatea “Lucian Blaga “ Sibiu.

Conferința a fost moderată de prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, vicepreședinte AOSR, care a susținut și o intervenție în cadrul lucrărilor. În deschiderea conferinței, a transmis un mesaj de salut prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președintele AOSR, care a prezentat succint programele și preocuparea instituției pentru dezbaterea problemelor de interes din societate.

Au susținut prezentări Dragoș Cristian Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României, care a fost Keynote speaker al conferinței, academician Florin Filip, președintele Secției de Tehnologia Informației, Academia Română, prof. univ. dr. George Grigoriță, Universitatea din București, Facultatea de Teologie Ortodoxă, prof. univ. dr. Virginia Vedinaș, Universitatea din București, prof. univ. dr. Nicolae Dănilă, prof. univ. dr. Agnes Erich, președinte al Comisiei naționale a bibliotecilor, prof. univ. dr. Dumitru Borţun, SNSPA.

Dl. Dragoş Vlad a prezentat proiectele Autorității, insistând asupra necesității dezvoltării unui Cloud guvernamental, a legislației care să susțină transformarea digitală, precum și nevoia de cooperare și colaborare cu specialiști de renume în domeniu. Acad. Florin Filip a arătat că Academia Română a avut preocupări privind dezvoltarea societății Informaționale încă din anii 2000 și a editat rapoarte și documente semnificative pe care le-a transmis atât Parlamentului cât și Guvernului. Dl. Nicolae Dănilă a arătat modificările esențiale care pot apărea în sistemul bancar în contextul transformării digitale, dar și provocările de care trebuie ținut seama în sistemul financiar. O comunicare extrem de interesantă a prezentat dl George Grigoriță, care a arătat căile prin care Biserica Ortodoxă a adoptat noile tehnologii și a subliniat ca instituția este preocupata de respectarea omului și a libertăților sale. D-na Agnes Erich a arătat ca bibliotecile susțin transformarea digitală prin acțiunile pe care le desfășoară permanent și vor încerca sa obțină fonduri necesare și prin proiecte finanțate din PNNR. Dna Virginia Vedinaș a prezentat proiectul Codului de procedura administrativă și a menționat importanta unui instrument legislativ adecvat transformării digitale a administrației. Dl Dumitru Bortun a avut o prezentare orientata către aspectele sociologice,  arătând în același timp aspecte sociale care împiedică dezvoltarea transformării digitale a administrației.

D-na Doina Banciu a prezentat transformarea digitală a instituțiilor publice și a aspectelor legate de competențe, infrastructura informatică, management în contextul strategiei europene în domeniu până în 2030. În prezentarea sa a subliniat că, pentru a realiza transformarea digitală a societății, este nevoie de un management sistemic care să ia în considerare educația pe toate palierele, mediul economic, administrația publică, cadrul legislativ.

În cadrul discuțiilor s-au remarcat câteva luări de cuvânt. Prof. univ. dr. Ion Popa, decanul Facultății de Management, ASE București, a subliniat rolul pregătirii manageriale a studenților în contextul societății cunoașterii, dl. Dragoș Neagu,  directorul Bibliotecii Județene Brăila, a arătat pregătirea bibliotecarilor pentru a face față noilor cerințe, dl Vasile Dinu, ASE București, a subliniat importanța publicațiilor de specialitate, iar dl Daniel Fodorean, decanul Facultății de Teologie Baptistă, Institutul Teologic Baptist, a subliniat cerințele predării și învățării online în noul context al transformării digitale.

În concluziile conferinței s-a subliniat necesitatea continuării unor dezbateri pe aceasta temă, care să fie organizate împreună cu Academia Română, Academii de ramură și alte instituții care pot contribui la transformarea digitală a societății.

Lucrările conferinței vor fi transmise pe canalele Radio România, partener al AOSR.

Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România
(Contact: comunicare.aosr@gmail.com)
București, 29.04.2022

20th International Balkan Workshop on Applied Physics and Materials Science

0

The 20th International Balkan Workshop on Applied Physics and Materials Science aims to bring together leading academic scientists, researchers and scholars to exchange and share their experiences and research results about all aspects of Applied Physics and discuss the practical challenges encountered and the solutions adopted.

Committees:
Florin MOSCALU Department Chair – Ovidius University
Marius C. BELC President – Rom.Phys.Soc.-Constanta
Goran DJORDJEVIC President – Balkan Physical Union
Mitica DRAGUSIN President – Romanian Physical Society

CONFERENCE TOPICS

  1. Materials Physics
  2. Laser, Plasma and Radiation Physics and Applications
  3. Nuclear and sub-Nuclear Physics and Applications
  4. Cross-disciplinary Applications of Physics
  5. Engineering and Industrial Physics
  6. Topics in Physics Education Research

The presented papers can be submitted as full manuscript to NANOMATERIALS IF = 5.076, Q1 – with a notable discount of 20% – Special Issue: „Applied Physics and Nanomaterials”. NANOMATERIALS is an international, peer- reviewed, open-access journal published semi- monthly online by MDPI.

SOCIAL PROGRAM
Ovidius University of Constanta cordially invite you to attend the Banquet

Wednesday, July 13, 2022, 7:00 pm
La Dolce Vita Restaurant

LOCAL ORGANIZING COMMITTEE:
Mihai Girtu, Ovidius University
Viorica Popescu, Ovidius University
Rodica Vladoiu, Ovidius University
Aurelia Mandes-Vaduva, Ovidius University
Virginia Dinca-Balan, Ovidius University
Victor Ciupina, Ovidius University
Corneliu I Oprea, Ovidius University
Jeanina Lungu, Ovidius University
Viorel Ionescu, Ovidius University

Conferinţa ”Transformarea digitală a instituțiilor publice”

0

ACADEMIA OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ DIN ROMÂNIA – Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologice – și Institutul de Cercetări Avansate Interdisciplinare „CONSTANTIN ANGELESCU” (ICAI) organizează în format on-line conferința cu tema Transformarea digitală a instituțiilor publice”.

joi 28 aprilie 2022, ora 11:00

Keynote speaker: Dragoș-Cristian VLAD, Președintele Autorității pentru Digitalizarea României
Moderator: Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Vicepreședinte al AOSR

PROGRAM
Moderator: Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, Vicepreședinte al AOSR

DESCHIDEREA CONFERINȚEI
Prof. univ. dr. Nicolae DĂNILĂ, președintele Secției AOSR de Științe Economice, Juridice și Sociologice

Mesajul Președintelui AOSR, Prof. univ. dr. ing. Adrian BADEA

KEYNOTE-SPEAKER – Dragoș-Cristian VLAD, Președintele Autorității pentru Digitalizarea României
Subiect rezervat

Acad. Florin Gheorghe FILIP – Academia Română – Subiect rezervat

Prof. univ. dr. Nicolae DĂNILĂ – Subiect rezervat

Prof. univ. dr. Verginia VEDINAȘ – Universitatea București – Informatizarea administrației publice in lumina Codului  administrativ și al viitorului Cod de procedură administrativă

Prof. univ. dr. Agnes ERICH – Președinte Comisia Națională a Bibliotecilor – Modernizarea bibliotecilor

Prof. univ. dr. George GRIGORIȚĂ – Universitatea București, Facultatea de Teologie Ortodoxă
Impactul digitizării asupra mediului eclezial din punct de vedere canonic

Prof. univ. dr. Dumitru BORŢUN – Școala Națională de Studii Politice si Administrative – SNSPA
Transformarea digitală a instituțiilor. O abordare etică

Prof. univ. dr. Doina BANCIU – Transformarea digitală a societății în contextul strategiei UE

Discuții și concluzii

Galerie foto

Prof. univ. dr. ing. Adrian BADEA – Preşedinte AOSR

Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu – Vicepreședinte AOSR

Prof. univ. dr. Nicolae DĂNILĂ – Președintele Secției AOSR de Științe Economice, Juridice și Sociologice

Acad. Florin Gheorghe FILIP – Academia Română

Dragoș-Cristian VLAD – Președintele Autorității pentru Digitalizarea României

Prof. univ. dr. Dumitru BORŢUN – Școala Națională de Studii Politice si Administrative – SNSPA

Prof. univ. dr. Agnes ERICH – Președinte Comisia Națională a Bibliotecilor

Dragoş Neagu – Președinte Asociația Națională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România – ANBPR

Prof. univ. dr. George GRIGORIȚĂ – Universitatea București, Facultatea de Teologie Ortodoxă

Prof. univ. dr. Ion POPA – Decan Facultatea de Management – ASE

Prof. univ. dr. Verginia VEDINAȘ – Universitatea București



Lansarea proiectului „Ambasadorii Științei” – parteneriat Radio România şi AOSR

0

Pe 19 aprilie 2022 a avut loc, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, lansarea proiectului „Ambasadorii Științei”, realizat de Radio România în colaborare cu Academia Oamenilor de Știință din România prin Institutul de Cercetări Avansate Interdisciplinare „Constantin Angelescu” condus de prof. Univ Dr Doina Banciu.

Protocolul de colaborare a fost  semnat de dl. Răzvan Ioan Dincă, președintele director general al Radio România, și de prof. univ. dr. Alexandru Adrian Badea, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România.



La eveniment au participat reprezentanţi ai mediului academic, oameni de cultură şi tineri cercetători. Au subliniat obiectivul acordului cei doi preşedinţi şi dna Prof. dr. ing. Doina Banciu care va fi coordonatorul din partea a AOSR a acestui proiect. Personalităţile care au vorbit, prof. Anton Hader, preşedintele secţiei Ştiinţe Tehnice-AOSR, prof. Ion Cristescu, directorul Muzeului Literaturii Române, dna. Ramona Mezei, directoarea Bibliotecii “Mihail Sadoveanu”, prof. Daniel Fodorean, decanul Facultăţii de Teologie Baptistă, Institutul Teologic Baptist şi dna. Mireille Rădoi, director al BCU Bucureşti au arătat importanţa proiectului. Dl. prof. Tudor Prisăcaru, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării a transmis un mesaj înregistrat.

În cadrul proiectului “Ambasadorii Ştiinţei” vor fi prezentate personalități ale cercetării științifice și inițiative de succes, în cadrul unei serii de emisiuni onair și online sub genericul „Ambasadorii Științei”, difuzate de Radio România Regional (rețeaua publică a studiourilor regionale din Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Iași, Reșița, Tg.Mureș și Timișoara).

Totodată, vor fi organizate manifestări ştiinţifice care se vor constitui într-o platformă de dezbateri între cercetători, mediul academic, reprezentanți ai ramurilor industriale și publicul vizat de acest proiect – tineri profesioniști, studenți, masteranzi și doctoranzi.

VIDEO

Conferinţa ECONOMIE – ECOLOGIE – ERGONOMIE

Dr. ec. Susana GEANGALĂU – Preşedinte Asociaţia ECOFOREST Neamţ
VALENŢELE FEMINITĂŢII
Conferinţa se va desfăşura online la data de 27 aprilie 2022, ora 16.00
Academia Oamenilor de Ştiinţă din România – Str. Ilfov nr. 3, sector 5, Bucureşti

Doctor în Științe Economice SUSANA GEANGALĂU, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România din 28 noiembrie 2007. Din anul 1986 până în 2012 secretar științific și responsabil al colectivului de cercetare tehnică, juridică și economică la Filiala Neamț a AOȘ-R pe care a înființat-o în 1985. Membru activ, participând la toate congresele AOȘR şi la Sesiunile Științifice cu lucrări prezentate pentru care a primit medalii și diplome.
Inițiatorul proiectului de legiferare al profesiei de ERGONOMIST în România: Introducerea în Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR). Codul profesiei de ERGONOMIST este 226309; Elaborarea Standardului Ocupaţional; Validarea Standardului Ocupațional nr.1385 din 18 decembrie 2017.
Președinte al Asociației ECOFOREST Neamț – organizaţie judeţeană cu personalitate juridică română, de drept privat, fără scop patrimonial, neguvernamentală, apolitică şi non-profit, din august 1999.

Economia și ecologia sunt științe pereche. Deosebirea este aceea că ecologia vizează profitul pe termen lung, cu caracter sustenabil, prin gestionarea eficientă a resurselor materiale, iar economia vizează profitul imediat, pe termen scurt, fără să țină seama de impactul negativ asupra resurselor limitate și de dezechilibrele ecologice pe care le provoacă.

Relația dintre ele este biunivocă, ambele impactează direct dezvoltarea durabilă a economicului și a ecologicului, iar ergonomia, ca știință a muncii, crează condiții optime de dezvoltare a acestora, prin aplicarea principiilor și regulilor ergonomice, conform standardelor naționale și internaționale.

Impactul este multi-efect pentru fiecare dintre cele trei domenii – economie, ecologie și ergonomie – de dezvoltare durabilă.

Avem un potențial puternic de sinergii între economie, ecologie și ergonomie.

Sinergia este momentul în care întregul este mai mare decât suma pieselor, prin urmare, există o performanță mai mare sau o eficiență mai mare decât dacă ar acționa separate. Avem nevoie de această sinergie pentru a elabora planuri de acțiune, prin abordări sistematice  și metodologice a legăturilor dintre cele trei domenii în scopul de a permite valorificarea potențialului imens de inovare al cercetătorilor din aceste domenii.

Problematica complexă a protecției mediului, a relației acestuia cu creșterea economică, a intercondiționărilor ce au loc în componentele dezvoltării durabile, a domeniilor impactate, a legilor ecologiei etc. vor constitui mereu, preocupări științifice ale cercetătorilor.

Economia, dezvoltarea ei, este o problemă complexă, care necesită o cooperare multisectorială, cu implicarea guvernelor, populației, unităților  de muncă etc.

”Ecologia este știința care studiază relațiile și procesele ce leagă fiecare vietate de mediul ei fizic și chimic, este știința gospodăririi planetei” Barry Commoner.

Ergonomia, ca știință interdisciplinară, se numără printre disciplinele care concentrează atenția a numeroși specialiști din alte discipline, răspunzând astfel numeroaselor probleme ale practicii economico-sociale Rezultatul problematicii nivelului interdisciplinar s-a concretizat în apariția legii interdisciplinarității.

Ergonomia, ca disciplină care se implică în proiectarea interacțiunilor dintre oameni și alte elemente ale unui sistem, trebuie să ia în considerare „sustenabilitatea”, ca un aspect-cheie în optimizarea resurselor pentru a îmbunătăți bunăstarea oamenilor și performanța sistemului în ansamblu.

Se va asigura sinergia dintre ”politicele” economiei, ”regulile” ecologiei și nevoile reale ale ergonomiei, prin creșterea calității vieții și a confortului. Este vorba despre o sincronizare a acțiunilor care trebuie să aibă ca ultim și unic scop obținerea rezultatului optim în termeni de impact și efecte pozitive.

„În perspectivă, obiectivul major al ergonomiei constă în participarea activă la definirea și organizarea viitorului pentru îmbunătățirea sau schimbarea lumii.”