Conferință Națională „Valențele feminității”
susţinută de către Conf. Univ. Dr. ANA MARIA ALEXANDRA STĂNESCU
– Şef Disciplina Medicina de familie – Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”.
Conferința se va desfășura online la data de 26 ianuarie 2022, ora 16.00
Academia Oamenilor de Știință din România, str. Ilfov, nr. 3, sector 5, București
Prof. univ. dr. doc. Alexandru-Vladimir Ciurea, Membru A.O.Ş.R.
Așa cum am mai scris și în alte rânduri, această pandemie a luat omenirea prin surprindere și a obligat-o la reacții rapide. Pentru noi, situația a fost mai gravă pentru că reacția autorității a fost confuză, șovăielnică, mult întârziată față de alte țări. Pandemia a fost și mai este o radiografie a funcționării noastre, de la nivelul persoanei, până la nivelul statului, și ne-a arătat și ne arată încă slăbiciunile, lipsa de pregătire și lipsa de încredere a oamenilor în instituțiile statului.
În pandemie, sistemul medical a fost plin de eroi.
Dar acest lucru nu arată decât dedicarea medicilor și a personalului sanitar. Iar raportul dintre eroismul medical și funcționalitatea sistemului de sănătate este unul invers proporțional. Adică, un sistem performant nu produce eroi. Doar unul deficitar, nepregătit, îi poate transforma pe medici si asisteni medicali în eroi.
Reiau o idee pe care am expus-o într-o carte apărută recent: „România fără mască. Fals tratat de pandemie” (scrisă în colaborare cu medicul prof. univ. Adrian Restian și scriitorul și publicistul Tudor Artenie și apărută la editura Mediafax). „Medicii și personalul medical au ales să lucreze în acest domeniu, nu le-a impus nimeni acest lucru. Pregătirea lor este îndelungată și complexă. Ei sunt profesioniști, iar cei mai mulți împletesc profesiunea cu vocația. Dar practicarea meseriei este dependentă de foarte mulți factori care țin de managementul sănătății, de politicile publice din domeniu, de înzestrarea materială a spitalelor, de organizarea instituțiilor care alcătuiesc sistemul. Lista de „dependențe” exterioare practicării meseriei de medic este foarte lungă, iar din aceasta nu lipsește obligația de a fi la curent cu evoluțiile din întreaga lume și cu cercetarea.”
Dependența sistemului medical de stat a creat ciudățenii în România
Și spun acest lucru cu multă …blândețe. Este drept, modelul european al dezvoltării sănătății este unul al conectării acesteia cu statul din perspectiva a ceea ce definim prin cuvântul solidaritate. Eu consider că este soluția cea mai potrivită pentru aceste timpuri. Administrarea sistemului este o funcție a statului. Dar administrarea corectă presupune competență și onestitate. Din păcate, noi am fost și mai suntem tributari unui management perfect feudal, controlat politic.
Consecințele managementului deficitar s-au văzut imediat
Dacă mai țineți minte, la începutul pandemiei spitalele (nu toate, din fericire!) au devenit focare de infecție. Cum a fost posibil? Mai ales dacă ținem seama de faptul că medicii sunt instruiți să gestioneze cazuri de acest gen. Răspunsul este simplu: pandemia a găsit un teren fertil în sistemul medical pentru că acesta nu a fost pregătit. Din spitale au lipsit materialele de protecție, așa cum au lipsit și informațiile legate de organizarea spitalelor, de la culoarele de acces, până la ineficiența comunicării cu alte unități în care se înregistraseră cazuri. Mai țineți minte prăbușirea Spitalului Județean de Urgență din Suceava, care a fost pus sub comandă militară? DE CE?
Câteva întrebări retorice?
Cum ar fi fost să fi avut tot ce ne trebuie? Cum ar fi fost dacă Direcțiile Județene de Sănătate Publică ar fi fost antrenate?Cum ar fi fost ca toate DSP-urile din tara sa fie conduse in mod corect de specialisti in organizare de sanatate?, Nu de politicieni! Dacă am fi avut planuri de urgență pentru pandemii sau războaie? Dacă am fi știut cum să departajăm spitalele și cum să construim repede spitale de campanie? Și, mai ales, cum ar fi fost dacă pe toate palierele de decizie ar fi fost exclusiv profesioniști?
Cum ne luptăm cu valul 5?
Sistemul de sănătate pare mai bine organizat. Dar tot nu avem suficiente paturi în secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă. Am învățat să lucrăm cu cazurile de COVID-19, dar am abandonat pacienții care suferă de alte boli cronice. Altfel spus: am luat dintr-o parte ca să acoperim golul din altă parte. Am cârpit. Și nu știu dacă autoritățile au înțeles că sistemul medical trebuie să fie în orice moment pregătit pentru o criză. Că sistemul trebuie să fie dinamic, alert, flexibil, cu o mare capabilitate de reacție, indiferent de motivul crizei. Dacă începe un război și vom fi afectați?
Dați-mi voie să mai citez din aceeași carte: „Toate guvernările au intervenit brutal în funcționarea instituțiilor medicale punând pe posturile de decizie clienți politici. În unele situații, clienții politici erau persoane calificate. Dar în multe alte situații, numirile în funcții de management au fost făcute exclusiv pe baza carnetului de partid.” S-a schimbat ceva?
Dar noi, noi oamenii cum suntem? Am căpătat experiență și parcă ne-am obișnuit, deși obișnuința în situația noastră poate fi periculoasă. La începutul pandemiei, România era pe unul din ultimele locuri la consumul de săpun. Nu am văzut statistici mai noi, dar vreau să cred că nu mai suntem pe acel loc. Dar regulile, oare le-am învățat? Mă tem să răspund că da!
Refuzul vaccinării este o altă temă la care se cuvine să reflectăm.
Pandemia ne-a arătat că avem mult de muncă pentru a putea fi coerenți și siguri în situații de criză. Și că avem și noi o răspundere, nu doar statul sau sistemul medical.
Dincolo de purtatul măștii, de spălatul pe mâini sau de păstrarea distanței fizice, chiar dacă vaccinarea nu este obligatorie (și nici nu trebuie să devină!), vaccinarea intră în sfera noastră de responsabilități. Iar dacă nu vrem să ne vaccinăm pentru că ne plantează Bill Gates cipuri în organism!, putem să o facem gândindu-ne la cei din jur. Iar dacă nu ne pasă de oamenii de pe stradă, din autobuz sau din teatru, poate ne pasă de copii, de părinții sau de bunicii noștri.
Știința a demonstrat că persoanele vârstnice sunt mai vulnerabile în fața coronavirusului. Se îmbolnăvesc mai grav decât tinerii. Mulți au suferințe cronice, comorbidități. Cum să te duci la părinți acasă fără să fi vaccinat? Cum să nu-i duci să se vaccineze? Dar, cățelușul îl ducem cu doua mâini la vaccinare… Cum oameni fără știință de carte reușesc să convingă prin postări stupide pe Facebook că vaccinul nu este bun? Eu, unul, nu înțeleg!
Ca să ieșim cu bine din această pandemie, ca să depășim valul 5 cu cât mai puține victime, este nevoie de responsabilitate la nivel de individ. Dacă statul greșește, nu înseamnă că și noi trebuie să greșim. De aceea, recomand cu fermitate să respectați regulile și să vă gândiți de două ori, singuri sau după o discuție cu medicul de familie, că ar fi cazul să vă vaccinați, cei care nu ați făcut-o!
Vă doresc tuturor înțelepciune și multă sănătate!
===== PACHET DE INFORMAȚII =====
I. SCOPUL COMPETIȚIEI
Competiția stimulează participarea tinerilor în activitatea de cercetare din domenii de actualitate ale științei și tehnologiei.
Obiectivul principal constă în mărirea vizibilității științifice internaționale a tinerilor cercetători prin stimularea publicării rezultatelor științifice originale în reviste de largă circulație internațională cu factori de impact semnificativi, precum și a
depunerii de brevete de invenție care să ateste procedurile tehnologice asociate. Un alt obiectiv constă în stabilirea unor legături de colaborare științifică dintre tineri cercetători și membri ai Academiei Oamenilor de Știință din România (AOȘR).
II. COMPONENȚA ECHIPEI DE CERCETARE
Echipa de cercetare va fi formată din cercetători științifici sau asistenți de cercetare, precum și cadre didactice universitare, doctoranzi sau persoane având titlul de doctor, cu vârsta de maxim 35 ani. Directorul echipei, având titlul de doctor, poate avea vârsta de maxim 45 de ani. Echipa cuprinde directorul și cel puțin un membru. Fiecare lucrare aprobată va fi monitorizată de un membru al AOSR, care nu va fi retribuit pentru aceasta activitate.
III. DURATA ȘI CONTRACTAREA PROIECTULUI
Durata proiectului este de maxim 20 de luni, începând de la data semnării contractului. Contractarea se va face pe baza cesiunii drepturilor de autor către AOȘR. Membrii proiectului vor menționa pe articolele publicate în baza rezultatelor
obținute și afilierea suplimentară: „Academy of Romanian Scientists, Ilfov 3, 050044 Bucharest, Romania”
IV. BUGETUL PROIECTULUI
Bugetul alocat/proiect este de maxim 60 000 lei, fiind împărțit egal pe cei doi ani. La sfârşitul perioadei competiției (decembrie 2023) celor mai valoroase trei lucrări li se vor atribui un premiu suplimentar de 10 000 lei.
V. STRUCTURA PROPUNERII DE PROIECT
Propunerea de proiect va avea următoarea structură, partajată în două fișiere:
Fișierul V.A
A.1. Directorul de proiect
Curriculum Vitae semnat (max. 3 pagini), cu indicarea proiectelor conduse anterior
Adresa email și număr de telefon de contact
Link la pagina personală (facultativ)
Link la pagina cu lucrări/citări Google Scholar http://scholar.google.ro/citations
A.2. Echipa de cercetare
Listă conținând, pentru fiecare participant:
Nume-prenume, Data nașterii, Grad profesional, Loc de muncă, Link la pagina personală sau Curriculum Vitae, Link la pagina cu lucrări/citări Google Scholar.
Fișierul V.B
B.1. Propunerea de proiect (max. 10 pagini în limba română )
1. Titlul, cu indicarea domeniului științific din lista de la secțiunea VI
2. Cuvinte cheie
3. Obiective, cu indicarea importanței acestora
4. Metodologie, cu indicarea gradului de originalitate
5. Rezultate estimate intermediare/finale cu indicarea calendarului de activități
6. Articole estimate a fi elaborate cu indicarea factorului de impact minim al revistei unde vor fi publicate
7. Bibliografie
8. Suma solicitată (nu se vor specifica tipurile de cheltuieli).
B.2. Titlu și rezumat în limba engleză (max. 10 rânduri)
VI. DOMENII ȘTIINȚIFICE PROPUSE PENTRU COMPETIȚIE
1. Schimbări climatice
2. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
3. Surse regenerabile de energie
4. Asigurarea independenței energetice a României
5. Investigarea impactului poluării mediului asupra sănătății populației
6. Economia circulară
7. Bio și nano materiale/tehnologii pentru industrie și medicină
8. Tehnici și implicații ale ingineriei genetice
9. Investigarea complexă a biosistemelor
10. Tehnici inovative de modelare matematică a sistemelor fizice și socio-economice
11. Investigarea fenomenologică și microscopică a structurilor atomice și nucleare
12. Tehnologii și metode nucleare în dezvoltarea durabilă a societății
13. Tehnici de investigare și comunicare utilizând holografia mecanică și optică
14. Tehnologii cuantice de procesare a informației
15. Sisteme avansate de telecomunicații
16. Analiza riscului seismic pe teritoriul României
17. Sisteme expert și de inteligență artificială
18. Tehnici de simulare a limbajului vorbit
19. Tehnologii pentru e-skin
20. Procesarea imaginii utilizând analiza fractală
21. Tehnici computerizate în bioinginerie și medicină
22. Analiza fenomenului pandemic COVID-19
23. Monitorizarea sechelelor postinfecţie acută cu SARS-CoV 2
24. Profilaxia ȋn afecţiunile medicale recurente
25. Dezvoltarea digitală a societății
26. Agricultura în era digitală și alimentația viitorului
27. Noile paradigme ale educației în era tehnologică
28. Tehnologii emergente și disruptive – efectul acestora asupra securității globale
29. Spre o nouă paradigmă globală și regională de securitate
30. Modele inter și trans-disciplinare în științele socio-umane
31. Cercetări interdisciplinare ale dinamicii sistemelor economice
32. Cercetarea istorică – sursă de soluții pentru problemele contemporane
33. Provocări juridice ridicate de era digitală
VII. PROCESUL DE EVALUARE
Proiectele se vor evalua de echipe formare din 2 evaluatori, de regulă un evaluator din țară si unul din străinătate. Evaluatorii vor fi selectați dintre membri AOȘR, membrii ai altor academii, cadre universitare, cercetători din țară și străinătate, având merite științifice recunoscute. Evaluatorii nu pot avea proiecte în competiție. Evaluatorii vor fi selectați și validați de Consiliul Științific al AOȘR. Atribuirea echipelor de evaluare pe proiect se face printr-o procedură informatizată.
Propunerea de proiect poate acumula în urma evaluării max. 100 de puncte În cazul în care evaluările individuale ale unui proiect sunt diferite cu mai mult de 15 puncte, proiectul se vor reevalua ȋn panel cu participarea evaluatorilor şi a unui membru al Consiliului ştiinţific al AOSR, numit de preşedintele AOSR. În urma discuţiilor ȋn panel se va stabili punctajul final. Numărul total de proiecte acceptate va fi de cca 25, urmărindu-se acoperirea unui numar cat mai mare din domeniile competitiei. Intr-un domeniu nu se vor accepta pentru finanţare mai mult două proiecte.
Criterii de evaluare
A.1. Experiența în domeniu a directorului, stabilită pe baza proiectelor conduse și vizibilitatea științifică internațională, pe baza lucrărilor publicate în domeniu și a citărilor (max. 30 puncte)
A.2. Vizibilitatea științifică internațională a membrilor echipei (max. 20 puncte)
B.1. Încadrarea în domeniile de cercetare stabilite pentru competiție (eliminatoriu)
B.2. Actualitatea și importanța temei proiectului (max. 10 puncte)
B.3. Originalitatea soluțiilor propuse (max. 10 puncte)
B.4. Definirea clară a obiectivelor cercetării, metodologiei și a planului de activități
care să conducă la atingerea acestuia (max. 25 puncte)
B.5. Etapizarea activităților de cercetare (max. 5 puncte)
Criterii de descalificare a propunerii
C.1. Neîncadrarea în domeniile științifice ale secțiunii VI
C.2. Neîncadrarea în criteriile de vârstă
C.3. Paginile Google Scholar nu vor conține lucrările altor persoane cu același nume.
Identificarea unor astfel de lucrări conduce la descalificarea propunerii.
VIII. DEPUNEREA PROPUNERII DE PROIECT
Fișierul V.A semnat de directorul de proiect și fișierul V.B, ambele în format pdf, se vor expedia prin email la adresa: secretariat.aosr@gmail.com, iar primirea lor va fi confirmată de un număr de intrare trimis la adresa de email a
expeditorului. Eventualele contestații vor fi trimise la aceeeași adresă. Întrebări legate de competitie pot fi trimise la adresa: delion@theory.nipne.ro
IX. CALENDARUL COMPETIȚIEI
2022
20.01 – Publicarea competiției pe pagina web a instituției staging.aosr.ro
21.01-20.02 – Depunerea propunerilor de proiecte
21.02-20.03 – Analiza propunerilor și afișarea rezultatelor competiției
21-23.03 – Depunerea contestațiilor
24-31.03 – Analiza contestațiilor și afișarea rezultatelor finale
01-10.04 – Contractarea proiectelor admise pentru finanțare
11.04-31.12 – Activitatea de cercetare
01.01-04.12 – Activitatea de cercetare
2023
05-15.12 – Evaluarea rapoartelor finale de cercetare și a lucrărilor/brevetelor trimise spre publicare.
X. PRECIZĂRI FINALE
În vederea finanțării ritmice se vor trimite prin email rapoarte intermediare semnate în format pdf (max. 10 pagini) la datele de 30 iulie, 5 decembrie 2022, 30 iunie 2023 și raportul final pe 4 decembrie 2023 pe baza cărora comisia de recepție decide plata fazelor respective. Plățile se vor efectua ȋn patru tranşe, iar Directorul de proiect va face o informare a modului de cheltuire a banilor.
Rapoartele din decembrie vor conține manuscrisele lucrărilor trimise la publicare și confirmările de primire ale redacției, precum și propunerile de brevete de invenție. Raportul final va menționa cel puțin două lucrări elaborate pe baza rezultatelor proiectului publicate în reviste cotate în baza de date Web of Science cu menționarea afilierii la AOȘR.
Conferinţă Naţională – Valenţele feminităţii –
Ana-Maria Ionesi
– Conferinţa se va desfăşura online în data de 22 decembrie 2021, ora 16.00 –
Academia Oamenilor de Știință din România își exprimă dezacordul și indignarea cu privire la actele de dezinformare întreprinse de anumite forțe politice cu privire la proiectul de buget al instituției pentru anul 2022. Dincolo de sensul politicianist al acestor demersuri, conduse de forțe politice care și-au făcut un proiect din discreditare și demolare, în spiritul respectului pentru adevăr, AOSR aduce o serie de precizări în materie.
În urma unei campanii furibunde duse dintr-o anumită parte a eșichierului politic, care a aruncat în arena publică afirmații tendențioase, minciuni și calomnii împotriva Academiei Oamenilor de Știință din România, instituția noastră a fost exclusă de la finanțarea prin bugetul de stat în anul 2020. În primul an al pandemiei, AOSR și-a continuat activitatea din resurse proprii, la limita supraviețuirii, în condițiile bugetului zero, determinat de interese politice focalizate pe desființarea instituției. Argumentele invocate au purtat, fiecare în parte, semnul fake news, cu circumstanța agravantă a proiectului politic de desființare a unei instituții de marcă a mediului academic și științific românesc.
În anul 2021, prin legea bugetului, ni s-a alocat, de asemenea, un buget zero. La sesizarea Avocatului Poporului, Curtea Constituţională a României a hotărât că neacordarea finanţării de la buget pentru AOSR a fost neconstituţională. Ca urmare a acestei hotărâri, la rectificarea bugetară, AOSR a beneficiat de o finanțare de la buget pe trimestrul al patrulea în valoare de 3,5 milioane de lei.
Conform proiectului de buget pentru anul 2022, Academia Oamenilor de Știință din România urmează să beneficieze de o finanțare de la bugetul de stat în valoare de 9, 5 milioane de lei. În raport cu suma atribuită pe un singur semestru în anul 2021, 3,5 milioane de lei, bugetul anual proiectat pentru anul 2022 înregistrează o reducere importantă.
În aceste condiții, campania de dezinformare, desfășurată de aceleași instanțe politice, vehiculează în continuare afirmații false menite să manipuleze opinia publică și să genereze confuzie. Conform unor alegații aberante de dată recentă diseminate în mass-media, într-o stilistică incalificabilă a neadevărului, AOSR ar urma să primească un buget mult mai mare decât cel precedent, crescut cu 232%. Profund fals, un calcul făcut fie cu necunoașterea datelor reale, fie cu rea-credință. Realitatea corespunde precizărilor de mai sus: bugetul proiectat pentru AOSR în anul 2022 întregistrează o scădere în raport cu suma pe un semestru din 2021 extinsă matematic la întregul an.
În spiritul adevărului, întru apărarea unei istorii de aproape un secol și a demnității unei instiuții care a reunit și reunește în structurile ei personalități de prestigiu ale științei românești și internaționale, inclusiv nouă premianți NOBEL, Academia Oamenilor de Știință din România nu va ceda în fața presiunilor politicianiste, în fața campaniilor de denigrare – prin speculații generalizatoare, minciună și calomnie – și desființare ca proiect politic și va reacționa imediat pe toate căile puse la dispoziție de morala academică, de bun-simț și de lege. Trecutul și prezentul AOSR – o instituție pentru care vorbesc rezultatele ei, volumul și calitatea producției științifice, numărul de citări, situarea performantă în clasamente internaționale precum SCIMAGO – oferă argumente solide pentru existența și evoluția în termeni de excelență și performanță ale unei instituții care contribuie la dezvoltarea și prestigiul țării prin știință, cercetare și educație.
Prezidiul Științific al Academiei Oamenilor de Știință din România
Academia Oamenilor de Ştiinţă din România – Filiala New York, Mitropolia Ortodoxă Română a celor două Americi şi Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, New York
vă invită la celebrarea Zilei naţionale a României
Această temă va fi evocată prin următoarele prezentări:
1. Pr. Prof. univ. Dr. Theodor Damian – Dimensiunea sacră a zilei naţionale
2. Prof. univ. Dr. Doru Tsaganea – Celebrând Marea Unire
3. Criticul şi istoricul literar M. N. Rusu – Contribuţia exilului românesc la realizarea Marii Uniri
Evenimentul va avea loc duminică, 28 noiembrie 2021, la ora 3:00 PM la Biserica „Sf. Ap. Petru si Pavel” din 27 Ave cu 14 Street, Astoria (14-22 27th Ave., Astoria, NY)
Academia Oamenilor de Știință din România este continuatorul și unicul legatar al Academiei de Știinte din România (1935 – 1948) și al Asociației Oamenilor de Știință din România înființată prin HCM nr. 1012/30 mai 1956, care în 1996 și-a schimbat titulatura în Academia Oamenilor de Știință din România. În anul 2007 a fost adoptată Legea nr. 31-15 ianuarie 2007 privind reorganizarea și funcţionarea AOSR.
Printre membrii de onoare ai ASR s-au numărat următorii laureați ai premiului Nobel (conform Buletinului nr 11.1943 al ASR): Louis de Broglie, Jean Perrin (fizicieni francezi), Max Born, Werner-Karl Heisenberg (fizicieni germani), Paul Sabatier (chimist francez), Hans Fischer, Friedrich Bergius (chimisti germani), Paul Karrer (chimist elveţian) şi George Emil Palade (medic român), membru al AOSR.
Conform evaluării instituționale Scimago/ELSEVIER, bazată pe vizibilitatea științifică internațională a membrilor săi, AOSR ocupă locul 22/România și 775/lume în clasamentul instituțiilor de cercetare și învățământ superior.
AOSR 2022 | Concept & Design by © Mobile Media
