Academia Oamenilor de Știință din România

Acasă Blog Pagina 49

Cercetarea științifică, educația academică, inovarea, dezvoltarea, susținerea tinerilor – priorități ale Academiei Oamenilor de Știință din România pentru intervalul 2020-2024

0

În data de 26 mai 2020, la încheierea mandatului 2016-2020, a avut loc Adunarea Generală a Academiei Oamenilor de Știință din România. Dată fiind starea de alertă generată de pandemie, evenimentul a avut loc online, în sistem de videoconferință. Ordinea de zi a cuprins: prezentarea Raportului științific al AOSR pentru anul 2019, a Raportului financiar pe anul 2019, prezentarea de către candidatul la funcția de președinte a Planului managerial, discuții, vot secret pentru alegerea Prezidiului AOSR și a noilor membri titulari, de onoare și corespondenți.

Activitatea științifică a AOSR din anul 2019 a cuprins proiecte de cercetare științifică, Conferinţa Naţională Ştiinţifică de Primăvară 2019, Conferinţa naţională ştiinţifică de toamnă 2019, Dezbaterile AOSR, Seria de conferinţe lunare „Valenţele Feminităţii”, acordarea Premiilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România pe anul 2017, studii, cercetări și comunicări științifice realizate de către membrii AOSR și prezentate fie în cadrul manifestărilor instituției, fie la alte evenimente de marcă pe plan național și internațional. Programul de cercetare-dezvoltare al AOSR în anul 2019 a constat din 23 de proiecte de cercetare desfășurate prin secții, care s-au concretizat prin peste 40 de articole cotate ISI sau indexate în alte baze știinţifice internationale.

Recunoașterea acestei activități ştiinţifice este confirmată de prestigiosul clasament internațional SCIMAGO- Elsevier, care evaluează la nivel mondial universităţile şi instituţiile de cercetare şi care situează AOSR pe locul 8 în rândul instituțiilor de cercetare din România. De menționat că, în acest clasament internațional, în primele 800 de poziții în lume, din structurile academice, apar doar Academia Română (locul 676) și AOSR (locul 794), cu toate că AOSR a beneficiat în fiecare an doar de sume cuprinse între 2-3% din totalul fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru finanțarea academiilor înființate prin lege, iar în acest an nu are nicio finanţare bugetară. Raportul integral poate fi consultat aici: https://www.aosr.ro/wp-content/uploads/RAPORT%20AOSR%202020%20SITE%20(1)_compressed.pdf

În cadrul Adunării Generale, candidatul la funcția de președinte al AOSR, prof. univ. dr. ing. Adrian Badea – președinte în mandatul 2016-2020 – și-a prezentat Planul Managerial pentru perioada 2020-2024. Noul Plan este structurat pe nouă direcții prioritare de acțiune: Viaţa ştiinţifică; Difuzarea cunoştintelor; Resursele umane; Sprijinirea şi atragerea tinerilor către ştiinţă; Expertiza ştiinţifică; Partenariate/colaborari; Internaţionalizare; Baza materială; Management. Planul prevede dezvoltarea activității științifice, esențială pentru o instituție precum AOSR, prin conferințe științifice proprii, conferințe naționale și internaționale, dezbateri științifice, planuri de cercetare la nivelul secțiilor, dezvoltarea și diversificarea activității Institutului de Cercetări Avansate, Interdisciplinare Constantin Angelescu (ICAI), prin promovarea unor parteneriate între acesta și alte unități de cercetare (universități, institute de cercetare, agenți economici, structuri ale administrației locale si centrale), creşterea vizibilităţii ştiinţifice a tuturor membrilor Academiei prin mărirea numărului de publicaţii ştiinţifice, în special în reviste de prestigiu.

Un punct important al Planului Managerial îl reprezintă relația cu tinerii și preocuparea asigurării unei educații de calitate pentru aceștia. În acest sens, se prevede că este necesară o reformare a predării ştiinţelor încă din primii ani de şcoală, în liceu şi apoi în universităţi. Sunt schițate următoarele linii de acțiune pentru AOSR: implicarea şi luarea de poziţie publică la întocmirea curriculei şcolare de către MEC pentru învăţământul preuniversitar, dar şi la perfecţionarea tehnologiei didactice; continuarea şi dezvoltarea cercului de „Creativitate” pentru studenţi prin extinderea lui şi la filialele din ţară, mai ales acolo unde există o tradiţie recunoscută (Iaşi, Timişoara, Brasov, Cluj); organizarea unor întâlniri/conferinţe în şcoli şi universităţi pentru popularizarea unor domenii ştiinţifice în care AOSR are o reală expertiză; instituirea unui „Premiu de Creativitate” pentru tineri (elevi sau studenţi), care va fi acordat anual împreună cu Fundaţia Scientica; realizarea unor resurse pedagogice on-line pentru elevi si studenti, în colaborare şi cu alte universităţi partenere. AOSR dorește să se adreseze cu prioritate elevilor din mediul rural, unde calitatea predării disciplinelor stiintifice lasă de dorit în multe cazuri, iar şansele de pregătire universitară a acestei populaţii şcolare, care a reprezentat în istoria modernă a României un izvor esenţial de oameni de ştiintă, au scăzut îngrijorator. O altă temă de preocupare, la acest capitol, pentru AOSR o reprezintă exodul tinerilor, exodul inteligenței, pe care instituția intenționeze s-o abordeze în următorul interval într-o serie de manifestări.

La capitolul priorități manageriale intră și dezvoltarea de către AOSR a unor parteneriate cu universităţi, institute şi centre de cercetare de prestigiu. În același cadru se înscrie internaţionalizarea activităţii AOSR, esenţială pentru creşterea prestigiului şi vizibilităţii instituției. Câteva dintre măsurile prevăzute la această secțiune: strângerea legăturilor cu membrii de onoare ai AOSR din străinatate (cca 100 de membri); valorificarea partenariatului semnat cu Academia de Ştiinţe din Shanghai; creşterea numărului de partenariate bilaterale prin contactarea altor Academii de Ştiinţe din lume; transformarea filialei AOSR din New York în filiala AOSR din SUA,  înfiinţarea de filiale în alte ţări; strângerea legăturilor cu filiala AOSR din Chișinău, care are membri de reală valoare stiintifică; iniţierea unor demersuri pentru participarea AOSR la reţelele internaţionale în domeniul ştiinţei.  Planul Managerial pentru mandatul 2020-2024 poate fi consultat aici: https://www.aosr.ro/wp-content/uploads/2020/05/Plan-Managerial-ACADEMIA-OAMENILOR-DE-STIINTA-DIN-ROMANIA-2020-mai.pdf

În cadrul Adunării Generale, a fost votată noua conducere a AOSR pentru mandatul 2020-2024 și au fost primiți noi membri. Votul a fost exprimat online, pe o platformă special creată, de înaltă securitate, o realizare tehnologică de top. Sistemul de vot electronic construit a asigurat caracterul confidential si anonim al votului, fiecare membru avand un token propriu transmis online de sistem pentru a putea avea acces la sistemul de vot. AOSR este prima Academie din Romania care a implementat acest sistem modern de votare. În urma votului, a fost reales ca președinte al AOSR prof. univ. dr. ing. Adrian Badea. Noul prezidiu științific al AOSR este compus din: prof. univ. dr. ing. Adrian Badea – președintele AOSR, prof. univ. dr. ing. Doina Banciu – vicepreședinte, c.s. I Doru-Sabin Delion – vicepreședinte, prof. univ. dr. ing. Petru Andea – secretar ştiinţific. Au fost primiți în AOSR noi membri la mai multe categorii: membri de onoare, membri titulari, membri corespondenți. Ca membri titulari au intrat în rândurile instituției personalități ale educației academice și științei românești: Vasile Drăgan, Adrian Olimpiu Petrușel, Ioana Demetrescu, Gheorghe Onișoru, Anton Hadăr, Sorin Rugină, Grigore Tinică.

Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România
(Contact: comunicare.aosr@gmail.com)

Conferinţa VIAȚA ȘI CELE CINCI COMPONENTE ALE EI

VALENŢELE FEMINITĂŢII – Prof. univ. dr. hab. Veaceslav Manolachi

Lumea post-pandemie – provocări și soluții. Interviu cu Prof. Dr. Grigore Tinică

Interviu publicat pe cadranpolitic.ro

Cu toate că, de felul său, este o persoană destul de discretă și modestă, chiar excesiv de ponderat cu aparițiile publice, nu cred să existe cineva din elita medicală a tării noastre care să nu fi auzit de Prof. Dr. Grigore Tinică. Nu mai vorbesc de miile de pacienți cărora le-a fost alături. Și pentru că un recent sondaj al unei companii de sondare a opiniei publice arăta că în privința gestionării pandemiei românii sunt, în proporție de peste 90%, interesați de opiniile medicilor, l-am convins ca în calitate de manager al Institutului de Boli Cardiovasculare Prof. Dr. George I.M. Georgescu Iași, dar și din perspectiva vastei sale experiențe ca medic chirurg cardiovascular, să ne răspundă la o serie de întrebări despre prezent, dar mai ales despre sistemul medical și societatea post-pandemie.

Redactor: Auzim în fiecare zi, pe numeroase canale, că ”după coronavirus, lumea va fi complet diferită de cea de dinainte”. Dvs. ce părere aveți? Cum va arăta lumea post-pandemie și dacă se va schimba ceva major în percepția specialiștilor din medicină, dar și a noastră, a majorității oamenilor?

Prof. Dr. Grigore Tinică: Cred că viața fiecăruia dintre noi este determinată de Dumnezeu și de felul în care ne-o croim fiecare, în raport cu timpul și spațiul în care am crescut, în funcție de contextul social și profesional în care evoluăm. Un virus, indiferent de structura sau forma sa de expresie nu poate schimba esențial ceea ce suntem. Poate doar redefini anumite limite sau accentua anumite comportamente.

Pentru a reveni la întrebarea adresată, contextul socio-medical actual depinde de politicile fiecărei țări, și nu mă refer aici doar la politicile de sănătate publică: unele guverne au luat măsuri imediate, adecvate, cum ar fi cele ale țărilor din ASIA, cu precădere adicente Chinei: Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Singapore. Beneficiul unor astfel de măsuri rapide, imediate, s-a reflectat în rate mai scăzute de infecțiozitate și chiar de mortalitate, ceea ce a permis populației să treacă mai ușor prin epidemii/pandemii, cum ar fi de exemplu SARS-COV1, MERS, sau alte tipuri de gripe sau infecții virale cu potențial epidemiologic major. Adoptarea și aplicarea imediată a unor astfel de măsuri a fost posibilă prin educația culturală socială seculară a acelor popoare: sunt disciplinati, mai informați, poartă mască în spațiile publice aglomerate de 2-3 ani deja, devenind un mod de viață… pe când la noi abia acum s-a înțeles că e nevoie să porți masca atât pentru protecția proprie, cât și pentru protecția celor din jur. Educația este cea care permite înțelegerea și adoptarea informată și rațională a măsurilor de igienă personală, în scop de protecție individuală și comunitară în egală măsură. În 2017 de exemplu, cu ocazia deplasării la un congres în Coreea de Sud, am întâlnit voluntari care atenționau politicos pe cei care nu purtau măști pe stradă și le distribuiau gratuit un pachet cu două astfel de dispozitive sterile. Mai mult decât atât, în farmacii se găseau spre vânzare măști la prețuri accesibile tuturor doritorilor. În ceea ce privește SUA sau statele aparținând Uniunii Europene, cultura de tip occidental a fragilizat în timp percepția comunitară a măsurilor de protecție și prevenție luate de autorități, ceea ce ar putea explica incidența crescută a infecțiilor virale și ratele de mortalitate adiacente. Aparținând culturii occidentale europenii au o altfel de percepție a autorității. Poate tocmai de aceea, nu doar Europa Occidentală și SUA ar trebui să dicteze cursul istoriei medicale. Probabil ar trebui să îi ascultăm și pe doctorii din țările Europei de Est și din Asia în ceea ce privește măsurile de prevenție și protecție a populației.

R: Pornind de la aceste măsuri, vom asista la schimbări habituale (obiceiuri cotidiene, deprinderi sanitare etc) sau va fi și un altceva mai profund care să așeze societatea pe alte fundamente ?

Prof. Dr. Grigore Tinică: Dacă facem un scurt recurs la memoria istoriei medicinii, viața comunităților a continuat după orice epidemie, indiferent de agresivitatea și extensia ei spațială. Chiar dacă în această perioadă pentru moment, aparent suntem mai relaxați, cel puțin aparent, lucrăm de acasă, nu ne mai enervăm, mâncăm mai sănătos, ne odihnim mai mult, poluarea orașelor a mai scăzut, psihologii atrag atenția asupra unui dușman insidios, la fel de invizibil ca și SARS-COV2, mintea noastră și problemele mai mult sau mai puțin inerente pe care aceasta le conturează, ceea ce conduce invariabil la instalarea unor contexte psihice. Stressul, anxietatea, depresia, secundare izolării sau autoizolării, distanțării sociale sau restricționării libertății de mișcare pot accentua comportamente de tip suicidar sau obsesiv compulsiv. Limitarea contactelor interpersonale a crescut în schimb aderența la mediul virtual, la conexiunile tip online.

Am străbătut o perioadă în care ne-am putut reconecta la noi înșine reevalua valorile considerate altădată prioritare, sau chiar face activități pe care nu credeam vreodată posibil a le integra în cotidian. De exemplu, pentru cei care locuiesc la bloc, un renumit profesor de la Chișinău mi-a trimis un filmuleț, despre cum se pot planta diferite semințe în păhărele de unică folosință ca să crești plante. Pe de altă parte, scrisul și/sau cititul s-a putut constitui într-un mijloc de expiere a singurătății, la fel ca și petrecerea timpului cu cei din familie. Intelectualii, cei care nu au scris în viața lor o carte, ar putea să înceapă acum, cei care nu au citit din lipsa de timp până acum, e bine să citească, cei care nu au avut timp să petreacă cu familia, au acum. Avem timp pentru a face toate acele lucruri mărunte pe care le-am amânat din cauza obiectivelor majore care ne-au condiționat, credeam noi, viața, aplecându-ne spre a face ce ne place sau ne bucură. Citeam undeva memoriile unui deținut politic închis la Ploiești care spunea că cel mai liber s-a simțit în perioada în care a fost închis.

Cred că e bine să privim pozitiv contextul actual: nu suntem la pușcărie, suntem în casele noastre pentru a proteja pe cei dragi, tehnologia ne permite a rămâne în contact permanent cu persoanele dragi, cu colegii, putem dezvolta telemedicina, rămânând în contact permanent cu pacienții noștri, putem vedea în orice moment ce se întâmplă politic, social, economic pe mapamond, putem vedea filme, pe care altfel timpul nu ne permitea a le urmări, putem fi doar cu noi înșine, analizându-ne viețile și luând poate hotărâri pe care le lăsam pe seama unui viitor incert. Putem urmări tutoriale pe internet învățând sau practicând hobiuri: de la gastronomie la robotică, de la horticultură sau curățenie domestică la IT. Cu alte cuvinte, putem realiza tot ceea ce ne-am dorit vreodată dar timpul, mai bine zis lipsa lui, ne-a împiedicat să o facem.

Viața fiecăruia s-a derulat pe repede înainte în ultimele decenii, progresul tehnologic a fost uriaș și noi am încercat să ținem pasul cu el, unii pe lângă alții, și nu ne-am observat, n-am fost atenți și poate nu am înțeles ce se întâmpla cu cei de lângă noi. E posibil ca acum să privim viața sub un alt unghi, dintr-o altă perspectivă, să conștientizăm care sunt lucrurile importante cu adevărat, acelea pe care le-am lua cu noi pe o insulă izolată de lume, să îi apreciem în primul rând pe cei apropiați, cei cu care stăm împreună.

Nu știu cum va arăta cu certitudine societatea post-pandemie. Dar știu că viața merge înainte, nu trebuie să ne oprim și nu trebuie să ne cramponăm de obstacolele de moment! Cum spunea regretatul profesor Francis Robicsek, când l-am întrebat prin anul 2000, ”Domnule profesor, când ați reușit să scrieți atât?” (avea peste 80.000 de pagini scrise), iar el mi-a zis ”Când ceva nu merge, eu trec la altceva și fac alt lucru care merge… Nu mă concentrez la ceva ce nu pot face.”

R: Evita să cheltuiască energie și să se încarce negativ inutil…

Prof. Dr. Grigore Tinică: – Exact. Și fiecare dintre noi poate ar fi bine să procedeze în consecință, după mintea, sufletul și inima lui. Toți aveam planuri de viitor, pe care ne gândeam să le rezolvăm cât mai repede și astăzi devenim anxioși pentru că nu știm când și dacă le vom mai putea concretiza. Numai că atunci când te axezi doar pe o idee, devii neproductiv, creativitatea se blochează, și în loc să găsim soluții, vedem din ce în ce mai multe obstacole. Devenim la fel ca Sisif, care urcă piatra pe munte, dar piatra se rostogolește mereu a vale… și iar o urcă dar totul e în zadar! fără rezultat! Nu mai bine lăsăm piatra acolo unde este și construim piatră după piatră, pentru ca acest tumul de pietre mici să ne ajute să ajungem pe vârful dealului? Pandemia actuală ne-a învățat să nu pierdem esențialul, să trăim ancorați în prezent. La nivel personal, ziua de mâine nu este o certitudine, și s-ar putea să nu mai existe.

R: Cât de repede credeți că vom avea un vaccin împotriva SARS-COV2 ? Prezența unui vaccin credeți că va rezolva definitiv problema acestei epidemii?

Prof. Dr. Grigore Tinică: La noi, în România, imunizarea – vaccinarea populației s-a respectat pentru diferite patologii, chiar în perioada postdecembristă pe când populațiile vest europene au renunțat din motive etice la schemele complete de vaccinare de prin anii ’80. Acum, în Olanda se studiază efectele vaccinului BCG. Personal încă nu am acces la rezultatele finale, dar se pare că și acest vaccin ajută organismul la întărirea imunității împotriva acestui virus. Omenirea va trece și peste Covid-19,va învinge această boală cu siguranță, iar cercetătorii, mai devreme sau mai târziu vor găsi vaccinul care să ne ofere protecția necesară la întâlnirea cu acest virus.

De altfel cred că marile companii producătoare de vaccinuri trebuie să informeze corect populația, să își asume toate reacțiile adverse și să plătească pentru ele atunci când acestea apar. Probabil, așa populația va fi mai informată și în consecință mai liniștită și mai puțin manipulabilă de diverși adepți ai teoriilor conspiraționiste. Adevărul este undeva la mijloc, dar din proprie experiență știu că nu poți să îi faci bine unui om cu forța! Dacă el vrea să îi faci bine, îi faci, dar dacă nu vrea, nu îi poți impune forțat. După cinci decenii de viață în comunism, românii ar trebui să știe cel mai bine: ce este impus cu forța, durează doar atât cât durează forța. Și cred că ar trebui să le deschidem și altora ochii asupra acestui aspect, mai ales societăților care nu au trecut prin experiența noastră.

La momentul actual, la nivel mondial se cunosc peste 70 de centre științifice care lucrează pentru crearea vaccinului anti-Sars-Cov2. Este chiar o competiție internatională, cine va face primul vaccinul și cine va reuși să îl impună pe plan global. Pentru că este vorba de prestigiu, chiar de orgoliu și – nu neagă nici un specialist asta – de foarte mulți bani. Da, toate companiile din ceea ce numim colocvial Big Pharma se luptă pentru acest vaccin. Sunt sigur că se va găsi o soluție, dacă nu există deja, pentru că acest virus este cunoscut de mult timp: am identificat descrieri ale coronavirusului prin ziare rusești ale anilor ’72 – ’77. Mulți specialiști considerau inițial că este un virus foarte slab, dar așa cum știm astăzi virusul a suferit multe modificări (în mod natural or ba!) devenind extrem de agresiv, cu un potențial infecțios/endemic major. Este important ca răspândirea oricărei infecții să fie limitată, deoarece, odată cu globalizarea nu mai putem spune că nu ne afectează ce se întâmplă astăzi în Australia, poziționată de cealaltă parte a lumii. Greșit! Nuuu, mâine cineva poate urca în avion la Sidney și în 24 de ore, după o escală la Londra, ajunge la București sau Iași, unde poate răspândi orice infecție contagioasă. Omenirea trebuie să fie mai atentă, mai pregătită, și eu cred că sistemele de sănătate și populația în general este pregătită pentru a face față unor astfel de provocări. Nimeni nu este și nu poate fi protejat sută la sută, oricând pot apare noi focare sau o infecție considerată în trecut anihilată se poate reactiva, se pot dezvolta focare, mai ales în cazul persoanelor asimptomatice, care sunt active, dinamice, interactive, și pot răspândi virusul; fiecare dintre noi ar trebui să ne protejăm purtând măști și păstrând acea distanțare socială chiar fără să ni se impună prin ordonanțe, constituționale sau nu.

R: În acest context, în calitate de manager, considerați că se impune o regândire și ajustare a planurilor de management ale spitalelor ? Ce ar trebui să facă MS și cât din această responsabilitate revine direct managerilor?

Prof. Dr. Grigore Tinică: – În primul rând ar trebui să regândim comportamentele medicale și sociale, adică să începem cu noi înșine. Apoi ar trebui să reconfigurăm sistemele medicale și baza materială în care acestea să-și deruleze activitatea. Pe viitor, va trebui să modificăm construcția spitalelor, trebuie să acceptăm că în următorii 30 de ani, probabil, una dintre principalele cauze ale mortalității o vor reprezenta bolile infecțioase și virale, deoarece infecțiile virale, bacteriene, micotice (provocate de o bacterie, viruși sau alte microorganisme) se dezvoltă rapid, se adaptează mai repede, iar noi, încercând să simplificăm lucrurile, am hrănit plantele și animalele cu antibiotice, și am procesat în mare cam toate alimentele. În fiecare zi, de fapt, cumpărând de la super-market mâncare procesată sau de tip fast food, creștem potențial eventuala doză de antibiotice, distrugând flora microbiană benefică, scăzând mecanismele de apărare și imunitatea implicit.

Cel mai probabil, pe viitor, spitalele vor avea un alt design arhitectonic, vor fi concepute altfel, multibloc sau monobloc, sistemul de ventilație, de aer condiționat va trebui modificat, schimbat pe tronsoane, pe zone specifice renunțând la un sistem de aer condiționat comun, pentru toată clădirea. Pentru că un anumit spațiu infectat, prin reventilarea aerului, permite extinderea infecției spre restul clădirii, în loc să o limiteze.

Prin peregrinările mele prin SUA, am vizitat în California spitale modulare care erau formate din multe clădiri, conectate dublu, subteran și suprateran, partea administrativă și tehnică a spitalului fiind la o distanță considerabilă de celelalte clădiri; policlinica era separată, zona de cercetare știintifică ocupând și ea o clădire separată, iar zona de tratament, respectiv blocul operator era de asemenea complet separat de restul modulelor. Pentru a trece dintr-o zonă în alta trebuia să urmezi circuite bine definite, separate pentru personalul medical, pacienți septici sau aseptici, respectiv aparținători. Ca să treci dintr-o zonă în alta, urmai circuite clar delimitate și definite. În România ar trebui să încetăm să facem spitale din orice clădire disponibilă la un moment dat. În ultimii 30 de ani, oricât ar deranja acest adevăr, am adaptat clădiri vechi și le-am reorientat, vizând destinații cu scop de prestare a serviciilor de sănătate; cu alte cuvinte, am reamenajat clădiri concepute pentru alte cerințe, le-am cârpit pe cele vechi, nu am planificat, gândit pe temen lung și construit un spital de la zero, motiv pentru care circuitele epidemiologice actuale existente în marea majoritate a spitalelor nu sunt adecvate. În contextul pandemiei actuale am fost nevoiți să adaptăm circuite epidemiologice noi la clădirile vechi în care funcționăm.

Totodată ar trebui să înțelegem că bolile infecțioase și epidemiologia sunt specialități extrem de importante pentru viitorul medical al societăților moderne, motiv pentru care ar trebui să regândim curiculele aferente și modul în care ar trebui să fie implementate în medicina modernă. În cazul nostru, tratând boli cardiovasculare, echipele ar trebui să fie constituite din medici cu specialități diferite care să lucreze împreună și să trateze pacienții și comorbidități, dar mai ales să asigure prevenirea complicațiilor.

”Această pandemie a fost ca o radiografie a umanității”

R: Care ar fi acele măsuri și priorități post-pandemie (mai ales că nu putem exclude o noua provocare peste un an sau doi, odata ce cutia Pandorei a fost deschisă) care să se regasească obligatoriu într-o viitoare strategie natională de sanatate adaptată la noile crize globale ?

Prof. Dr. Grigore Tinică: În opinia mea relaxarea măsurilor va trebui combinată cu creșterea numărului de testări în populație. De exemplu, în companii, întreprinderi cu personal numeros, consider indicat să se testeze personalul măcar odată pe săptămână. România se poziționează pe la mijloc în graficele privind testarea populației, mai avem loc de creștere.

În alt sens, nu sunt de părere că mallurile și întreprinderile trebuie să fie închise, ci în fiecare magazin să fie îndeplinite anumite condiții de protecție, cu amenajarea de zone de termometrie la intrare, dezinfecții, măști sau chiar efectuare de teste rapide. De asemenea, astfel de zone ar trebui amenajate și în spitale, farmacii, zona de retail, fabrici și uzine. Taximetriștii sau persoanele afiliate mijloacelor de transport în comun aflate în contact extins cu un public numeros trebuie să aibă posibilitatea de testare regulată, iar mijloacele de autoprotecție să fie corecte, efectuate într-o manieră oarecum unitară.

Guvernul ar trebui să gândească măsuri care să protejeze populația dar care în egală măsură să permită economiei să se dezvolte, să meargă sută la sută, dar totodată să protejeze muncitorii, angajații. În fiecare firmă, instituție trebuie să existe un plan alb de protecție a angajaților în cazul unor epidemii. Ne așteptăm ca până în toamna anului 2021 să scăpăm de actuala pandemie, să ne imunizăm și poate să învățăm din aceste necazuri prin care trecem acum.

R: O măsură care a suscitat numeroase opinii pro și contra a fost cea a militarizarii unor spitale. Deși, cum bine știm, armata se bucură de o excelentă încredere din partea românilor. Dvs. Ce părere aveți?

Prof. Dr. Grigore Tinică: Apropo de militarizarea spitalelor, chiar aș dori să spun ceva ce sper să nu ofenseze pe nimeni. Mie nu mi-a plăcut faptul că spitalele militare, ca instituții în sine, atâtea câte mai avem, nu au intrat în linia întâi în lupta cu Covid 19. Au rămas undeva în spate în toată această perioadă. Privind retrospectiv, cred că lupta anti Covid a devenit pentru fiecare dintre noi ca un război biologic în care spitalele militare ar fi trebuit să flancheze linia frontului. Nu au fost. E drept că noi fiind un popor mai puțin disciplinat, uneori avem nevoie să fie coborâtă milităria din pod! Probabil a fost binevenită aceasta militarizare a unor spitale, unde anumiți angajați nu au respectat regulile, sau nu au vrut să se supună regulilor. În schimb au fost medicii militari și personalul militar care s-au implicat, și pentru ceea ce au făcut fiecare dintre ei și toți împreună merită întreg respectul și admirația noastră! Privind din altă perspectivă, spitalele cu probleme în perioada pandemiei au fost conduse de persoane neafiliate personalului medical. Americanii au arătat statistic cu ani în urmă că spitalele conduse de medici se dezvoltă mai bine decât cele conduse de economiști sau juriști. Nu știu cum se face că medicina română modernă urmează modele adoptate total din afară, dar care sunt exemple de proaste practici medicale, uitând a le adapta pe caracteristicile epidemiologice, genetice sociale sau culturale ale poporului nostru.

Revenind la artele militare, am propus domnului rector al UMF Iași introducerea un curs de Medicina dezastrelor sau de Medicină militară. Generația mea din anul II de facultate și până în anul V, a urmat și cursuri de medicina militară, toxicologie și traumatologie, medicina plăgilor de război produse prin arme albe, arme de foc sau medicina intoxicațiilor chimiceși nucleare. După anul V, în cadrul armatei am făcut aplicații practice, și chiar am participat la ridicarea unui spital de campanie.

În universitățile de medicină din România nu știu să existe cursuri dedicate afecțiunilor apărute în teatrele de război sau medicina dezastrelor, acestea aparținând doar Facultății de Medicină Militară, mi se pare injust ca studenții de la facultățile de medicină generală de pe teritoriul României să nu beneficieze de astfel de cunoștințe cred eu elementare întregului personal angrenat în serviciile de protecție civilă, atât în fața dezastrelor naturale cât și în fața dezastrelor militare, atac chimic, virusologic, bacterologic sau nuclear. Să dea Dumnezeu să nu trecem niciodată printr-un dezastru major sau printr-un război în care prioritatea numărul unu este protecția populației! Ori ca să reușim asta, trebuie să instruim apriori medicii, cadrele militare, pompierii, polițiștii, toți cei care au în fișa postului protecția populației.

Într-o altă paradigmă consider că și serviciile secrete ar trebui să se reconfigureze pe alte baze, să-și reorienteze obiectivele încercând să prevină dezastre de tipul COVID 19. Inclusiv SRI trebuie să se modernizeze. Cred că ar fi trebuit să știe din timp și să prevină autoritățile din România cu privire la ce s-a întâmplat în China și alte țări, și din păcate nu am văzut avertizarea timpurie care trebuia să vină de la ei. (sau poate au avertizat?!…)

Cred că pandemia actuală a fost ca o radiografie a umanității: am aflat ce este mai bun și ce este mai rău, în egală măsură în ființa umană, atât la pacienți, cât și la cadrele medicale, la cei care ne conduc și la publicul larg în general.

Din punctul meu de vedere, sunt medic și de când mă știu m-am luat la trântă cu boala și moartea, dușmani perfizi, uneori tăcuți, alteori zgomotoși. Pentru activitatea și viața mea zilnică mai puțin contează contextele politice sau sociale: știu că trebuie să-mi protejez pacienții, colegii și spitalul și să asigur cele mai bune condiții pentru tratarea tuturor afecțiunilor, indiferent de cauzalitatea lor, chiar și sau mai ales în condiții de pandemie. Și apropos, nu există doar Covid 19 pe lumea aceasta: oamenii mai suferă de inimă, plămâni, rinichi, ochi, dinți sau afecțiuni gastrointestinale.

Nu știu să existe o soluție tehnică pertinentă actuală la problema medicală cu care ne confruntăm și cred că trebuie prin toate mijloacele posibile să asigurăm șanse egale de supraviețuire pacienților noștri, indiferent de resurse, scheme epidemiologice, contexte politice, sociale sau economice.

Am văzut în ultimile luni cine ne sunt prietenii, cine sunt trădătorii, cine e curajos și cine e laș.

R: Ce se va întâmpla cu noi după pandemie?

Prof. Dr. Grigore Tinică: E greu de previzionat. Cu siguranță că provocări vor fi multe, sisteme sanitare se vor remodela, tehnici și tehnologii moderne vor fi implementate, structuri politice vor trebui adaptate unor noi comportamente sociale, în acord cu drepturile individuale și noile reguli de distanțare socială. Statele conduse de oameni puternici își vor schimba politicile economice și sociale in vederea protecției propriilor popoare, vor repatria și reconsidera mijloacele de producție pentru protecția populației, vor proteja și dezvolta resursele necesare apărării, cum ar fi: armata, educația, sănatatea, infrastructura, resursele naturale, comunicațiile, bancile, alimentația. Cele conduse de marionete vor trece prin această pandemie ca rața prin apă, fără să invețe nimic și vor rămâne in continuare la voia hazardului.

Pentru moment important e să tragem învățăturile cuvenite, să vedem unde ne poziționăm fiecare dintre noi pentru ca pe viitor să fim mai pregătiți. Și, de preferat, mai uniți !

În rest, orice schimbare depinde în final de fiecare dintre noi, de felul în care ne regândim propria viață, propriile comportamente și în care vom încerca să ne scriem viitorul.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Chiar dacă se vor ridica restricțiile, trebuie să fim prudenți!

Prof. univ. dr. doc. Alexandru-Vladimir Ciurea, Membru A.O.Ş.R.

Avem un orizont de timp, avem o situație mai bună în domeniul sănătății, ridicarea stării de urgență este relativ aproape.

Dacă nu vom fi prudenți, riscăm revenirea la situația complicată de acum!

Dar veștile bune nu sunt suficiente pentru a începe revenirea la normal (atât de „normal” cât se poate). Ridicarea restricțiilor mută responsabilitatea conviețuirii cu virusul pe umerii noștri, ai tuturor. Acest lucru înseamnă că respectarea regulilor stabilite în timpul stării de urgență ne revine nouă.

Autoritățile vor face, cu siguranță, recomandări pentru perioada de după ridicarea stării de urgență. Recomandările sunt însă o sabie cu două tăișuri. Pentru că nu sunt însoțite de pedepse – nici nu se poate acest lucru! –, este posibil ca unii dintre noi să le ignore. Lucru care ne poate afecta pe toți. Cum nu putem și nici nu ne dorim să ne transformăm în polițiști, doar respectarea recomandărilor ne poate scoate din criză după 15 mai.

Trebuie să fim raționali și puternici.

Să vă dau un exemplu. Se vor redeschide parcurile, dar una dintre recomandări va fi, fără îndoială, respectarea distanței fizice între persoane. Iar o alta poate fi legată de purtarea măștii. Copiii nu vor merge la școală sau la grădiniță. Se creează astfel premisele pentru aglomerarea parcurilor și a locurilor de joacă. Nerespectarea distanței fizice recomandate sau lipsa măștilor pot fi riscante din punct de vedere epidemiologic. Dar pot fi riscante și din altă perspectivă. Pot apărea conflicte între părinții ai căror copii se joacă prea aproape unii de alții. Care își dispută un leagăn sau un loc la groapa cu nisip. Pe fondul de stres creat de perioada în care am stat acasă, în care unii au devenit șomeri sau și-au pierdut locurile de muncă, în care veniturile au scăzut, ratele au rămas neplătite este suficientă doar o scânteie…. Și ne putem „aprinde” așa cum în vremuri normale nu am fi făcut-o.

Avem nevoie de calm și de înțelepciune.

Știu că apelul la rațiune și la calm vine într-un moment tensionat pentru fiecare dintre noi. Dar calmul și înțelepciunea trebuie să prevaleze. Oricât de intensă ar fi nervozitatea interioară, o putem controla. Și trebuie să o controlăm.

Cum facem acest lucru?

În primul rând, respirăm de câteva ori adânc înainte de a ne implica într-o confruntare verbală. Apoi trebuie să ne gândim că și interlocutorul sau interlocutorii noștri sunt în aceeași stare de stres ca și noi. După ce ne stăpânim primul impuls, dacă totuși simțim nevoia să îl interpelăm pe cel care credem că are nevoie de o „corecție” verbală, vorbitul calm și politicos este soluția cea mai bună. Cum spune o vorbă din popor: „vorba dulce mult aduce!”. Iar dacă „inamicul” nu reacționează la fel, pentru a evita escaladarea unui conflict care ne face rău prin încărcătura de stres pe care o aduce, mai bine cedăm.

Trebuie să ne stăpânim nervii și orgoliile.

Știm despre noi că suntem temperamentali, ca orice popor latin. Vorbim mult și tare. Interacționăm verbal cu mare ușurință. Așa suntem și nu e rău deloc că suntem așa, să nu mă înțelegeți greșit. Dar ieșirea din starea de urgență nu înseamnă revenire imediată la normalitate. Revenirea la normalitate are nevoie de o perioadă, nu știu cât de lungă, de „convalescență”. Noi înșine avem nevoie de timp pentru că adaptarea – sau readaptarea, dacă doriți să îi spunem așa – are nevoie de timp.

Avem nevoie să facem lucrurile progresiv.

Mă întorc la exemplul cu ieșitul în parc. Chiar dacă va fi permis, acest lucru nu înseamnă să ne petrecem toată ziua în parcuri. Recomandarea mea este să vă stabiliți un program în care toate lucrurile care au fost interzise timp de două luni să le faceți progresiv. O plimbare pe zi sau o oră-două cu copilul sau cu animalul de companie în parc sunt suficiente la început. Aceeași formulă progresivă este valabilă în orice altă activitate vreți să faceți.

Vom fi ca niște sportivi care revin la antrenamente după o pauză lungă.

Niciun atlet nu revine după o pauză lungă la antrenamentele de dinainte. Nu poate nici fizic, nici psihic. Dacă într-o competiție acesta aleargă câțiva kilometri, iar la antrenamentele de dinainte de competiție alerga zeci de kilometri, după pauză va reveni treptat la forma sa sportivă. Va începe cu alergări ușoare pe distanțe mici. Își va obișnui mușchii și organele interne cu efortul progresiv. Așa vom fi și noi și așa va trebui să abordăm revenirea la normal. Puțin câte puțin.

Având grijă de noi, avem grijă și unii de ceilalți.

Și avem grijă și de sistemul de sănătate. Fiind atenți și responsabili, vom evita noi infectări, dar vom evita și încărcarea spitalelor, deci.. boala!. Virusul nu va dispărea cu una cu două, dar dacă vom fi prudenți, vom putea conviețui cu acest „inamic” fără să declanșăm o creștere a epidemiei care să ne întoarcă din drum. „Recidiva” pandemiei înseamnă din nou stare de urgență, izolare, presiune pe sistemul medical, pacienți, decese. O întoarcere la situația de urgență poate avea efecte catastrofale nu doar din punct de vedere al epidemiei dar și din cel economic.

Economia nu își mai poate permite o nouă cădere.

În cele două luni de stare de urgență, economia noastră a fost puternic afectată. Agricultura, la fel. În agricultură suntem și în situație de secetă. Trebuie să revenim cu toții la muncă, trebuie să fim serioși și conștienți de faptul că economia merge doar dacă suntem sănătoși. Și vom rămâne sănătoși doar dacă vom trata cu responsabilitate perioada de după ridicarea interdicțiilor.

Autoritățile vor ridica progresiv interdicțiile.

Dar pe măsură ce vom respira mai ușurați, va crește rolul fiecăruia dintre noi în reducerea la minimum la riscului de reizbucnire a epidemiei. Dacă vom înțelege acest lucru, dacă ne vom comporta civilizat, dacă vom evita excesele de orice fel, revenirea la normalitate va fi mai rapidă. Am dovedit, cu doar câteva excepții nefericite, că suntem un popor disciplinat și coerent. Sunt sigur că nu doar de frica amenzilor. Preluând responsabilitatea revenirii asupra noastră și funcționând așa cum se cuvine, vom arăta nu doar că am învățat o lecție dură. Vom dovedi că suntem un popor normal, capabil să fie unit în fața provocărilor. Oricare ar fi acestea!

Conferinţa KINETOTERAPIA ÎN AFECȚIUNI GERIATRICE

VALENŢELE FEMINITĂŢII – Conf. univ. dr. Mircea Slăvilă

Plan managerial AOSR

ACADEMIA OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ DIN ROMÂNIA – PLAN MANAGERIAL
Prof. dr. ing. Adrian Alexandru BADEA

1. Tradiție, context actual și misiune

Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR), este o instituție de interes public, for național de consacrare științifică, care reunește personalități reprezentative ale științei. Ea funcționează în baza Legii nr. 31/15 ianuarie 2007, a Statutului AOSR, aprobat prin  Hotărârea de Guvern HGR 641/2007 și a Regulamentului de Organizare și Funcționare, aprobat de Adunarea Generală a AOSR.

Așa cum se consfințește indubitabil  încă din primul articol al Legii 31/2007, AOSR este continuatorul și unicul legatar al Academiei de Științe din România care a funcționat în perioada 1935-1948 și al Asociației Oamenilor de Știință din România, înființată prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.012 din 30 mai 1956, care și-a schimbat titulatura din Asociația Oamenilor de Știință din România, în Academia Oamenilor de Știință din România, prin Hotărâre judecătorească, în anul  1996.

Istoria zbuciumată a Academiei noastre este prezentată, extrem de bine documentat, în cele două volume: „Istoria Academiei de Științe din România”  și „Istoria Asociației Oamenilor de Știință din România”, scrise de prof. dr. Ioan Scurtu și prof. dr. Corneliu Lungu.

Anul acesta aniversăm 85 de ani de la înființare, după ce anul trecut am aniversat 150 de ani de la nașterea prof. univ. dr. Constantin Angelescu, personalitate de prestigiu a științei, educației și civilizației românești..

Din nefericire anul acesta, pe 14 ianuarie a încetat din viața cel de-al doilea președinte fondator al Academiei noastre, Generalul prof. univ. dr. Vasile CÂNDEA, medic de excepție, cu mii de vieți salvate, prin operații complexe, multe premiere naționale și chiar internaționale, om de știință exemplar și, mai ales, cel care, în fruntea Asociației Oamenilor de Știința și apoi a Academiei Oamenilor de Știință din România a reușit prin pasiune, perseverență și muncă fără răgaz, să renască spiritul Academiei de Știință din România , în Academia noastră de astăzi. Prin dispariția Profesorului VASILE CÂNDEA, întreaga noastră comunitate a oamenilor de știință, de azi, este mai săracă. Discipoli ai  domniei sale trebuie să ne arătam a fi demni de imensa moștenire transmisă și avem datoria de a-i duce mai departe visul despre o lume a valorilor, a meritelor și a demnităților câștigate doar prin muncă asiduă, perseverență, inspirație și străduință !

O tradiție se realizează în ani, prin activitatea unui mare număr de personalități prestigioase ale științei românești și internaționale, care au fost membri ai Academiei noastre, dar ea trebuie continuată și consolidată prin activitatea noastră actuală și viitoare.

Principala misiune a Academiei noastre este conceperea, promovarea, dezvoltarea, sprijinirea și protejarea științei sub toate formele, acțiunile și metodele directe, indirecte sau adiacente.

Conform Statutului președintele AOSR reprezintă instituția în relațiile cu terțe persoane fizice sau juridice din țară și străinătate și este ordonator principal de credite. Președintele conduce lucrările Consiliului științific, ale Prezidiului AOSR, ale Adunării generale și ale altor structuri AOSR la care participă. Președintele AOSR emite decizii în exercitarea atribuțiilor proprii, precum și pentru punerea în executare a hotărârilor Consiliului științific și ale Prezidiului AOSR.

În urmă cu 4 ani prezentam o analiză a activității noastre și făceam o serie de propuneri grupate în  9 direcții:

  • Viața științifică;
  • Difuzarea cunoștințelor;
  • Resursele umane;
  • Sprijinirea și atragerea tinerilor către știință;
  • Expertiza științifică;
  • Parteneriate/colaborări;
  • Internaționalizare;
  • Baza materială;

Voi păstra și în acest plan managerial aceeași structură. Unele dintre obiectivele pe care consider că este necesar să le avem în vedere,  în continuare vor fi reluate.

2. Viaţa ştiinţifică

Componenta esențială a activității unei academii,  viața științifică se va manifesta prin diverse forme, dintre care menționez:

  • Conferințe științifice proprii, academia continuând să organizeze anual două conferințe științifice proprii la care vor participa toate secțiile AOSR urmărindu-se pe lângă excelență și pluri-disciplinaritatea;
  • Conferințe naționale și internaționale și seminarii organizate în parteneriat cu alte academii,  universități sau institute de cercetare;
  • Dezbateri științifice pe tematici actuale ale științei (ateliere, mese rotunde);
  • Întocmirea la nivelul secțiilor a unui plan propriu de cercetare și constituirea   unor grupuri de lucru tematice care să cuprindă pe lângă membrii academiei și tineri cercetători din universități sau institute de cercetare;
  • Dezvoltarea și diversificarea activității Institutului de Cercetări Avansate, Interdisciplinare Constantin Angelescu, ICAI, prin promovarea unor parteneriate între acesta și alte unități de cercetare (universități, institute de cercetare, agenți economici, structuri ale administrației locale și centrale). Deși înființat relativ recent, în anul 2019, conducerea ICAI a fost activă, propunând 3 proiecte la competițiile naționale și mai multe proiecte bilaterale. Din păcate, știm cu toții că este deosebit de dificilă câștigarea unor proiecte UEFISCDI sau cu fonduri UE. Din păcate, numărul membrilor noștri care participă la activitatea ICAI este încă foarte mic, comparativ cu potențialul nostru de cercetare. Pentru aceasta trebuie să ne propunem o participare mai activă a tuturor secțiilor și filialelor noastre pentru mobilizarea membrilor în acest domeniu ;
  • Creșterea vizibilității științifice a tuturor membrilor academiei prin mărirea numărului de publicații științifice, în special în reviste cu bună vizibilitate.

Ultimul clasament SCIMAGO- Elsevier, situează Academia noastră pe locul 8 în rândul instituțiilor de cercetare. Cred că este bine să subliniem că 60 de institute de cercetări ale Academiei Române, 20 Institute Naționale de Cercetare Dezvoltare și 3 Academii de ramură (ASM, ASAS, ASTR) sunt finanțate de la Bugetul de Stat. Este cu atât mai mult de apreciată performanța noastră, care ar putea fi superioară, dacă toți membri noștri și-ar declara apartenența la Academy of Romanian Scientists. Membri Consiliului științific au primit lista cu membri noștri care au contribuit la această performanță și îi rugăm să  îi mobilizeze și pe ceilalți.

3. Difuzarea cunoștintelor / Imagine

Pentru creșterea prestigiului academiei noastre și pentru difuzarea realizărilor noastre în cercuri cât mai largi ale lumii științifice dar și ale societății va trebui să utilizăm căi cât mai variate:

  • Îmbunătățirea calității articolelor publicate în seriile Analelor AOSR, astfel încât articolele publicate să aibă toate doi recenzori, selecția să fie mai riguroasă, iar numărul articolelor publicate de specialiști din străinătate să crească. Trebuie să ne propunem ca toate seriile Analelor în următorii doi ani să fie incluse în selecțiile unor Baze de date internaționale (ISI, Scopus, Google Academic, DOAJ ș.a.);
  • Ținerea la zi a paginii web aosr.ro, atât varianta în română cât și cea în engleză și creșterea numărului de linkuri și a imaginilor video;
  • Diversificarea informațiilor pe pagina Facebook a Academiei noastre și creșterea numărului de „prieteni”, în special în rândul tinerilor;
  • Organizarea unor Conferințe publice pe tematici științifice actuale, care să fie și filmate și introduse pe pagina web și Facebook;
  • Diversificarea tematicii editurii AOSR și oferirea cărților publicate și într-o „Bibliotecă on-line” a Academiei, care poate conține și lucrări publicate de membrii noștri în alte edituri din țară sau străinătate;
  • Birou pentru relații cu publicul și cu presa, va încerca o difuzare mai bună a realizărilor noastre în mass media;
  • Completarea Arhivei AOSR, care a fost adusă într-o formă remarcabilă, cu noi documente nu numai ale academiei, dar și ale științei în general, care pot fi furnizate de membrii noștri.

    4. Expertiza ştiinţifică

Toți membrii Academiei noastre au dobândit o bogată capacitate de expertiză științifică sau tehnică care este util să fie valorificată.

Ne propunem să stabilim pentru diferite domenii științifice sau tehnice grupuri de experți dintre membrii academiei noastre sau alte personalități care doresc să se afilieze acestor grupuri.

Aceste grupuri de expertiză, care se pot transformă în comitete pe domenii, vor fi publicate pe pagina noastră web și vor fi popularizate și pe alte site-uri web sau printr-o broșură care va fi trimisă atât instituțiilor administrației centrale sau locale de stat, cât și unor importanți agenți economici. Pentru realizarea acestui obiectiv, președinții de secții vor trimite Prezidiului Academiei domeniile de expertiza pe care le pot acoperi si componenta fiecărui grup de experți.

5. Relaţia cu tinerii

Una dintre problemele majore ale dezvoltării industriale și sociale a României, și nu numai a ei, o constituie lipsa personalului cu pregătire științifică și tehnică superioară de calitate. Pentru formarea acestuia este necesară o reformare a predării științelor încă din primii ani de școală, în liceu și apoi în universități. În această direcție Academia noastră poate să-și aducă un aport prin:

  • Implicarea și luarea de poziție publică la întocmirea curiculei școlare de către MEC pentru învățământul preuniversitar, dar și la perfecționarea tehnologiei didactice;
  • Continuarea și dezvoltarea cercului de „Creativitate” pentru studenți prin extinderea lui și la filialele din țară, mai ales acolo unde există o tradiție recunoscută (Iași, Timișoara, Brașov);
  • Organizarea unor întâlniri/conferințe în școli și universități pentru popularizarea unor domenii științifice în care Academia noastră are o reală expertiză;
  • Instituirea unui „premiu de creativitate” pentru tineri (elevi sau studenți), care va fi acordat anual împreună cu fundația Scientica;
  • Realizarea unor resurse pedagogice on-line pentru elevi si studenți, în colaborare și cu alte universități partenere, care să fie introduse pe pagina web a Academiei. Prin acestea dorim să ne adresăm cu prioritate elevilor din mediul rural, unde calitatea predării lasă de dorit în multe cazuri, iar șansele de pregătire universitară a acestei populații școlare, care a reprezentat în istoria modernă a României un izvor esențial de oameni de știință, au diminuat îngrijorător;
  • Exodul tinerilor, în special al celor cu o înzestrare genetică peste medie, cu rezultate foarte bune în câmpul educației și al cercetării, situați în elita inteligenței românești, generează fenomenul de „brain-drain”, care reprezintă, pe termen mediu și lung, o pierdere ireparabilă pentru România, în procesul ei de evoluție. Pe lângă potențialul de inteligență, tinerii reprezintă o categorie importantă a forței active pe piața forței de muncă, afectată astfel de părăsirea țării. La o populație mult diminuată, cu o curbă demografică în continuă scădere, plecarea tinerilor constituie un pericol major pentru România, prin scăderea progresivă a potențialului de inteligență și a capacității ei de muncă. Evaluând lucrurile prin prisma gravității lor, opțiunea celor mai buni dintre tinerii români de a nu se mai întoarce în țară reprezintă, pe termen mediu și lung, o adevărată amenințare la adresa viitorului României, prin subminarea capacității ei de dezvoltare. Ne propunem sa realizam , poate chiar in cursul acestui an o dezbatere cu tema „ Exodul tinerilor-o amenințare pentru viitorul României”, La Dezbatere vor fi invitați să participe reprezentanți ai Președinției României, ai Guvernului – prin Ministerul Educației Naționale, Ministerul Economiei, Ministerul Culturii și Identității Naționale –, ai Ligii Studenților Români din Străinătate, ai unor instituții și institute de cercetare, ai unor companii multinaționale, ai mediului antreprenorial din România, ai Consiliului Național al Rectorilor și ai unor universități emblematice din România, decidenți, cadre academice și de cercetare, studenți, masteranzi, doctoranzi etc. Speram ca astfel sa identificam câteva cai prin care sa încercam sa frânăm acest fenomen.

6. Resursele umane

Pentru prestigiul unei academii calitatea științifică a membrilor ei este esențială. În acest scop ne propunem să continuăm:

  • Creșterea numărului de membrii asociați ai AOSR, prin atragerea unor specialiști mai tineri cu certă valoare științifică, un potențial de creștere important și atașament față de obiectivele academiei noastre;
  • Criteriul principal de selecție îl va constitui vizibilitatea științifică a candidaților ( număr lucrări, număr citări, indicele h ,etc.). Aceste criterii minimale vor fi particularizate pe secții și aprobate de Consiliul Științific al AOSR anual. Vom tine seama însă si de vizibilitatea națională și internațională a candidaților si de realizările lor profesionale ;
  • Selectarea membrilor corespondenți din rândul membrilor asociați ai academiei noastre, care au dovedit prin realizările lor concrete că s-au încadrat activ în viața secțiilor și filialelor academiei;
  • La discutarea cererilor de primire de noi membri sau de avansare, recomandarea secțiilor și filialelor este obligatorie;
  • Sprijinirea personalului angajat al Academiei prin găsirea unor posibilități de creștere a veniturilor și a perfecționării continue a acestora;
  • Sprijinirea membrilor Academiei cu probleme de sănătate, prin formarea în București și în filiale a unor „Grupuri de consiliere medicală”, formate prioritar din membri ai Academiei, care să ofere la cerere, cele mai bune sfaturi și căi de rezolvare a acestor probleme. Deși ne-am propus acest obiectiv și in urma cu 4 ani el nu s-a realizat într-o forma organizata, totuși toții membri noștri care au solicitat un sprijin in probleme de sănătate pentru ei sau membri ai familiei or, l-au primit, contactul realizându-se prin intermediul Secretariatului general al AOSR.

 7. Parteneriate/colaborări

AOSR   nu are încă e institute sau centre de cercetare cu o baza materiala puternica, astfel că principala cale pe care o avem pentru a ne implica direct în activitatea de cercetare este cea a parteneriatelor cu universități, institute și centre de cercetare cu prestigiu. În ultimii ani s-au dezvoltat în țară numeroase centre de cercetare cu o bază materială valoroasă, dar care nu pot funcționa la nivelul corespunzător dotărilor, din lipsa de know-how și personal. Academia noastră poate interveni exact cu aceasta componente.

 În acest scop ne propunem:

  • Mărirea numărului de membri asociați cu personalitate juridică prin stabilirea unor noi protocoale de colaborare între AOSR și universități sau instituții de cercetare;
  • Invitarea unor centre sau instituții de cercetare să-și desfășoare activitatea sub egida AOSR;
  • Acordarea patronajului AOSR unor reviste de specialitate de prestigiu indexate în Bazele de Documentare Internaționale;
  • Patronarea de către AOSR a unor școli din învățământul preuniversitar;
  • Participarea AOSR la consorții de cercetare constituite în vederea participării la competiții de cercetare naționale sau internaționale;
  • Participarea AOSR la Clustere de cercetare și inițierea de către noi a unor astfel de Clustere.

8. Colaborarea internaţională

Internaționalizarea activității este esențială pentru creșterea prestigiului și vizibilității Academiei noastre.

În acest scop propunem:

  • Strângerea legăturilor cu membri noștri de onoare din străinătate (cca 100 de membri), pentru a-i atrage pe aceștia la viată Academiei noastre și a încerca sa-i determin[m sa treacă pe lucrările lor științifice și afilierea Academy of Romanian Scientists;
  • Valorificarea mai bună a parteneriatului semnat cu Academia de Științe din Shanghai;
  • Creșterea numărului de parteneriate bilaterale prin contactarea altor Academii de Științe din lume;
  • „Filiala AOSR din New York să se transforme în „Filiala AOSR din SUA” și înființarea altor filiale în țări în care avem un număr important de Membri de Onoare;
  • Strângerea legăturilor cu filiala AOSR din Chișinău, care are membri de reală valoare științifică;
  • Dezvoltarea legăturilor cu „Academia Româno-Americană” din SUA;
  • Inițierea unor demersuri pentru participarea AOSR la rețelele internaționale în domeniul științei, în special ICSU (Internațional Scientific Council), sau la rețele interacademice cum sunt: InterAcademy Partnership (IAP), European Academies Science Advisory Council(EASAC) , ALL European Academies (ALLEA),  s.a. 

9. Baza materială

Baza materială a fost una dintre problemele importante ale Academiei noastre in mandatul încheiat, ținând seama ca sediul nostru din spl. Independentei 54 a fost retrocedat prin hotărâre judecătorească Academiei Romane. Pentru a putea avea un sediu al nostru in administrare, am solicitat Primarului General al Capitalei un sediu in str. Ilfov nr.3, sectorul 5. Consiliul general al Capitalei a hotărât cu peste 2/3 din voturi sa ni se acorde in administrare acest sediu, care era însă într-o stare de degradare avansata (lipsa utilități, pardoseli, uși distruse crăpături în pereți, etc. După lucrări care au durat aproape doi ani și care au însumat peste 1,5 milioane lei, am reușit ca în luna iunie 2019 să inaugurăm noul sediu. S-au întocmit expertize seismice pentru ambele sedii, încadrate în clasa 2 de risc seismic.

Terenul primit prin lege la Otopeni,  nu a putut fi încă valorificat, deoarece în lege s-a stabilit destinația sa pentru bibliotecă și birouri, dar Autoritatea Aeronautică nu a aprobat astfel de construcții pe teren, fiind prea aproape de pista de aterizare.

Pentru a putea valorifica în alte scopuri acest teren, ne propunem să obținem în Parlament o modificare a legii de atribuire.

Ne propunem de asemenea să păstram o parte  din vechiul sediu pentru Institutul de Cercetare Avansate Interdisciplinare Constantin Angelescu și pentru Fundația Scientica.

10. Management

Pentru a realiza un management performant al Academiei noastre propunem:

  • Menținerea în toate secțiile și filialele, cât și la sediul central a unei atmosfere de prietenie și încredere reciprocă, rezultat al unei bune colaborări și al unui climat de muncă bazat pe responsabilitate individuală și cultură de grup specifică. Va trebui să susținem în continuare relațiile interpersonale pe baza respectului reciproc și a respectării criteriilor de valoare, fără de care nu vom conviețui niciodată în realitate și normalitate;
  • Urmărirea atentă a respectării criteriilor de etică atât în lucrările de cercetare cât și în colectivul nostru. În acest scop articolele publicate în anale vor fi analizate și printr-un program anti plagiat;
  • Mobilizarea unui număr cât mai mare dintre membri noștri la viața Academiei. În acest scop propun ca președintele ales să aibă discuții personale cu majoritatea  membrilor  Academiei;
  • Stabilirea unor atribuții concrete și clare pentru majoritatea membru al Prezidiului Academiei;
  • Redefinirea și precizarea clară a atribuțiilor și responsabilităților fiecărei persoane angajate a AOSR;
  • Transparența în decizii – acestea vor fi luate cu cunoștința și acordul structurilor de conducere din Academie;
  • Dezvoltarea de mijloace informatice/TIC suport care să faciliteze activitățile de transmitere/colectare a informațiilor intre sediul central, filiale și secții;
  • Corelarea celor trei documente organizatorice de baza ale Academiei : legea 31/2007, cu completările ulterioare, Statutul AOSR și Regulamentul de Organizare și Funcționare;
  • Organizarea ședințelor Consiliului Științific al Academiei cu frecvența prevăzută în Statutul și ROF- ul AOSR, unele chiar sub formă de video conferințe.

Cele prezentate sunt câteva dintre gândurile personale, ele nu pot fi exhaustive și poate unele nu sunt cele mai potrivite, din aceste considerente, opiniile și inițiativele dumneavoastră sunt extrem de necesare și binevenite oricând.

 

 

 

 

 

Conferinţa APA ȘI SĂNĂTATEA

VALENŢELE FEMINITĂŢII – Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, în parteneriat cu Asociaţia Psitek şi Institutul de Studii, Cercetare, Dezvoltare şi Inovare al Universităţii Titu Maiorescu organizează conferinţa „Apa şi sănătatea” pe 26 februarie 2020, ora 16.00.

Academia Oamenilor de Știință din România – o activitate științifică prodigioasă sub semnul valorii și al dezvoltării prin cunoaștere



Articol publicat în revistaclipa.eu

Anul 2019 a fost unul bogat în activități și realizări de marcă în domeniile educației, științei, cercetării și culturii pentru Academia Oamenilor de Știință din România. Instituția a desfășurat o serie de manifestări de anvergură națională și internațională, conferințe, simpozioane, dezbateri, evenimente culturale de excepție, a editat cărți, a premiat calitatea și performanța în cercetarea științifică. În anul 2019, AOSR l-a omagiat la 150 de ani de la naștere pe Dr. Constantin Angelescu, figură de prestigiu a educației și științei românești din perioada interbelică, ministru al instrucțiunii publice, medic chirurg, creator de școală medicală, fondatorul Academiei de Științe din România. La nivelul secțiilor și al filialelor, instituția și-a desfășurat programele și proiectele de cercetare, prin care se menține la o cotă ridicată a vizibilității și aprecierii științifice. Dintre numeroasele manifestări ale anului 2019, am ales câteva mai semnificative, cu un impact extrem de favorabil asupra participanților.

„Domnule și Frate Eminescu!”, recital de ziua Poetului Național și a culturii naționale

De Ziua lui Mihai Eminescu și de Ziua Culturii Naționale, la Academia Oamenilor de Știință din România, a avut loc un eveniment cultural de excepție: Recitalul Extraordinar „Domnule și Frate Eminescu!”, conceput și susținut de actorul și profesorul universitar Constantin Chiriac, directorul Teatrului „Gh. Stanca” din Sibiu și al Festivalului Internațional de Teatru Sibiu, membru de onoare al AOSR.

La 169 de ani de la nașterea Poetului, Recitalul „Domnule și Frate Eminescu!” și-a propus să-i aducă în conștiința contemporaneității pe Mihai Eminescu și Ion Creangă, printr-o serie de creații literare și fragmente din scrisori. Act de prezentare simbolică a unei prietenii exemplare din istoria culturii românești, Recitalul a depășit limitele unei simple evocări și a creat un moment de meditație filosofică și poetică la sensul lumii și al omului, la condiția umană, la trecerea inexorabilă a timpului, la iubire, viață și moarte. Grație creațiilor alese, viziunii artistice și talentului lui Constantin Chiriac, recitalul a devenit un act poetic tulburător, de adâncă reflecție și emoție, care a adus în prezent chipurile celor doi titani ai literaturii române.

Recitalul Extraordinar a fost urmat, în partea finală a evenimentului, de un Recital muzical, cuprinzând romanțe pe versurile poetului Mihai Eminescu, susținut de tineri teologi, doctoranzi în teologie, din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța.

Premii pentru Excelență în cercetarea științifică

Gala Premiilor Academiei Oamenilor de Știință din România este un eveniment devenit tradiție în spațiul academic românesc, dedicat excelenței în cercetare, care premiază cele mai importante contribuții la progresul științei și al cunoașterii. Desfășurată într-o instituție-etalon a culturii, științei și civilizației noastre, în cadrul somptuos, cu o puternică semnificație simbolică, al Aulei Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Gala a celebrat cercetarea premiind cele mai valoroase lucrări științifice din domenii fundamentale. Premiile acordate sunt onorifice, fără a implica o componentă financiară, constituind recunoașterea academică a meritelor și valorii, un mod simbolic de consacrare a excelenței. La manifestare, a participat un public select, format din membri ai corpului academic, cercetători, oameni de știință și de cultură, personalități ale vieții publice din țară și din străinătate. Gala a cuprins și momente muzicale de înaltă calitate.

Gala premiilor reprezintă, în mod simbolic, corolarul activității instituției noastre, care, prin statut și misiune, este dedicată științei și creației științifice. Încă de la înființarea ei, în 1935, de către personalități academice strălucite, Academia de Științe din România, așa cum s-a numit în prima perioadă a existenței sale, a fost un for de consacrare științifică, un mediu al elitelor intelectuale, de prestigiu național și internațional, care și-au adus o importantă contribuție la dezvoltarea științei românești. Prin premierea celor mai relevante rezultate științifice, cuprinse în lucrări de specialitate, celebrăm valoarea, creativitatea și originalitatea, susținem și încurajăm creația științifică prin manifestările ei superlative. Lucrările premiate reprezintă contribuții științifice la domeniile pe care le reprezintă și sunt parte a procesului sinergic de evoluție a științei și cercetării în marea lor complexitate și diversitate. În viziunea noastră, știința, cercetarea, educația sunt pilonii dezvoltării țării în lumea de azi, care își concepe dezvoltarea pe cunoaștere. Concepte precum societatea bazată pe cunoaștere, Europa inovației și multe altele exprimă bine această perspectivă. România are un potențial de inteligență și creativitate excepțional, adevăr, de altfel, recunoscut la nivel internațional. Prin activitățile noastre specifice și evenimente precum Gala Premiilor AOSR, noi și instituția noastră încercăm să susținem acest potențial și să-l stimulăm. Știința reprezintă o mare șansă de dezvoltare și afirmare, în continuare, a României pe plan internațional.

Istoria, celebrată prin apariții editoriale de excepție

În primăvara anului trecut a avut loc un eveniment cu semnificații științifice și culturale speciale, în cadrul celebrării unui secol de la Marea Unire și de la recunoașterea internațională a acesteia. Manifestarea a constat în lansarea a două lucrări din domeniul istoriei și diplomației și în dezbaterea din jurul acestora. Cele două lucrări sunt: Tratatele de la Trianon și Paris din 1920, documentele prin care s-a consfințit înfăptuirea României Mari (Editura Academiei Oamenilor de Știință din România, 2018) și Politica externă și diplomația României pe parcursul unui secol de la înfăptuirea României Mari, vol. I și vol. II (Editura Academiei Române, 2018). Lucrările au fost realizate de Prof. univ. dr. Ion M. Anghel, ambasador, membru al AOSR, prima în calitate de autor, cea de-a doua, de autor și coordonator. Alături de ambasadorul Ion M. Anghel, la prezidiul manifestării, s-a aflat ambasadorul Constantin Vlad, diplomat, profesor universitar și autor al unor lucrări de referință în domeniu, membru titular al AOSR.

Prima lucrare cuprinde Tratatele de la Trianon și de la Paris, în forma lor originală, așa cum au fost publicate în Monitorul Oficial, prezentate și comentate de autor, ghid avizat în domeniu, figură marcantă a diplomației românești contemporane. Publicarea lor la un secol de la evenimentele cruciale prin care s-a realizat și consfințit idealul național al românilor, Marea Unire, constituie un gest de recuperare istorică și un mod de reactualizare în conștiința prezentului a unor acte juridice de valoare fundamentală pentru istoria României, a Europei și a lumii. Cea de-a doua lucrare, în două tomuri, impresionantă ca volum, prezintă politica externă și diplomația României de-a lungul celor 100 de ani care au trecut de la Marea Unire, fiind realizată din contribuțiile a peste 30 de autori, cei mai mulți, diplomați de carieră, actori importanți pe scena relațiilor internaționale ale României de-a lungul deceniilor postbelice până în prezent. După mărturisirea coordonatorului, ambasadorul Ion M. Anghel, lucrarea și-a propus să analizeze și să prezinte publicului ce a reprezentat România în politica externă și în diplomație într-o perioadă dificilă a istoriei, într-o lume împărțită de ideologii politice opuse, sub presiunea Războiului Rece. Cartea reușește să ofere o imagine complexă a diplomației românești și a scenei internaționale, văzute prin prisma celor direct implicați. Teza generală a lucrării, rezultată din însumarea unei diversități de perspective, care analizează aspecte fundamentale ale diplomației (politică, economică, culturală etc.), poate fi sintetizată prin ideea că România a fost o prezență semnificativă, de care s-a ținut seama pe scena relațiilor internaționale. Prin aportul direct al diplomației sale, țara noastră a avut un rol activ și dinamic pe plan extern, a știut să-și impună punctele de vedere în apărarea propriilor interese și în promovarea unor principii și linii de acțiune la nivel internațional.

Lansarea celor două lucrări a fost urmată de intervenții ale celor prezenți, diplomați, istorici, membri ai corpului academic, care au relevat valoarea și importanța operelor pentru domeniile istoriei și diplomației, au subliniat meritele autorului și ale tuturor contribuitorilor, aducând o serie de comentarii, nuanțări și dezvoltări în universul tematic acoperit de acestea.

Dr. Constantin Angelescu, omagiat la 150 de ani de la naștere

Cu ocazia împlinirii unui secol și jumătate de la nașterea lui Constantin Angelescu (10 iunie 1869), Academia Oamenilor de Știință din România a organizat o Dezbatere dedicată ilustrului om de știință, profesor universitar și politician liberal român: „Constantin Angelescu – personalitate de prestigiu a științei, educației și civilizației românești. 150 de ani de la naștere”. Manifestarea a avut loc în noul sediu al Academiei Oamenilor de Știință din România, care a fost inaugurat cu acest prilej. Au fost prezenți miniștri, academicieni, profesori universitari și cercetători, oameni de știință și de cultură, scriitori, reprezentanți ai mass-media.

Constantin Angelescu a fost medic chirurg cu studii la Paris, profesor universitar, politician, membru de onoare al Academiei Române, figură de marcă a științei, a vieții academice și publice românești din prima jumătate a secolului al XX-lea. Ca om politic liberal, Doctorul Angelescu a fost deputat, senator, ministru al lucrărilor publice (1914-1916), ministru al instrucțiunii publice în două mandate (1922-1928, 1933-1937), prim-ministru al României pentru o scurtă perioadă. Important de subliniat, Dr. Angelescu a îndeplinit, primul, funcția de ministru plenipotențiar al României la Washington (din ianuarie 1918) și a promovat, din această poziție, cauzei României și a proiectului ei național peste Ocean. Cea mai importantă contribuție ca om politic, Constantin Angelescu a avut-o în calitate de ministru al instrucțiunii publice. Din această poziție, a desfășurat o operă de modernizare a învățământului românesc și aliniere a acestuia la standardele europene, inițiind o serie de reforme, promovând, la nivel constituțional (Constituția din 1923), principii fundamentale precum libertatea învățământului, obligativitatea și gratuitatea învățământului primar, instituind examenul de bacalaureat etc. Ca ministru al instrucțiunii, s-a dovedit un demn continuator al lui Spiru Haret, fondatorul învățământului românesc modern (de care, de altfel, era legat și prin relații de rudenie). Constantin Angelescu a fost membru de onoare al Academiei Române, ales la 24 mai 1934. În perioada 1923-1947, a ocupat funcția de președinte al Ateneului Român, iar între 1941 și 1947, pe cea de președinte al Ligii Culturale.

În 29 martie 1935, Dr. Constantin Angelescu a fondat Academia de Științe din România, ca for de creație și consacrare științifică, instituție care a reunit personalități de marcă ale științei românești, unele dintre ele având și calitatea de membri ai Academiei Române. Instituția a parcurs o istorie dramatică după instaurarea regimului comunist și până la căderea acestuia. În prezent, Academia Oamenilor de Știință din România este, prin Lege, „continuatorul și unicul legatar al Academiei de Științe din România” (art. 3, alin. 3 din Legea nr. 31 din 15 ianuarie 2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România).

Dezbaterea a antrenat un număr mare de vorbitori, care au evocat diversele ipostaze ale personalității și activității celui omagiat. Ulterior, AOSR a editat volumul omagial Constantin Angelescu – personalitate de prestigiu a științei, educației și civilizației românești. 150 de ani de la naștere, care cuprinde contribuții prezentate în cadrul dezbaterii și materiale inedite, apărut în luna decembrie, într-o formă grafică frumoasă, la Editura AOSR. Cartea, omagiu unui mare politician, savant și patriot român, urmează să fie lansată la mijlocul lunii februarie din acest an.

Simpozion la New York despre Marea Unire și românii care au schimbat istoria lumii

Academia Oamenilor de Știință din România Filiala USA și Societatea Română Creștină „Dorul”, New York au organizat Simpozionul Recunoașterea Marii Uniri de la 1918 în Cancelariile vremii și Pergamentul cu 100 de români care au schimbat istoria lumii, eveniment care a avut loc în iunie 2019, la New York.

Simpozionul, la care am participat împreună cu istoricul Gheorghe Onișoru, și-a propus ca, în continuarea celebrării Centenarului, să rememoreze și să analizeze evenimentele politice care au consacrat pe plan internațional Marea Unire ca act istoric și ca realitate politică. Prin prisma participării și a comunicărilor, evenimentul a fost o manifestare academică de substanță, o reușită remarcabilă a românilor de peste Ocean, care, chiar dacă sunt departe, rezonează, „în cuget și în simțiri”, cu valorile și idealurile românilor din țară. Important de notat că organizarea și desfășurarea evenimentului au fost posibile și prin sponsorizarea (în proporție de 55%) de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, prin programul cultural „Constantin Brâncuși”.

Conferință Științifică pe tema „Convergența reală România – Uniunea Europeană”

Conferința Științifică de Toamnă a Academiei Oamenilor de Știință din România, eveniment de înaltă ținută academică, pe o temă de importanță majoră pentru societatea românească: „Convergența reală România – Uniunea Europeană”, a fost organizată cu sprijinul special al Filialei Brașov, în colaborare cu instituții academice, universitare și culturale și organizații economice. Tema convergenței dintre România și UE a fost abordată din perspectiva mai multor domenii: științe exacte, științe inginerești, științe agricole, chimie, biologie, medicină, istorie, filosofie, psihologie, teologie, științe economice, științe juridice, științe sociologice, științe militare. Conferința s-a desfășurat în cadrul generos al Universității „Transilvania” din Brașov, una dintre universitățile emblematice ale României.

Conferința a plecat de la câteva premise importante în abordarea temei propuse reflecției și analizei. Prima dintre ele se referă la faptul că problema convergenței reale România – Uniunea Europeană trebuie analizată în cadrul creat de presiunea problemelor globale cu care se confruntă omenirea, unele dintre acestea având implicații economice, sociale și ecologice, iar altele efecte în domeniile academic și universitar. În al doilea rând, relația dintre globalizare și convergența reală România – Uniunea Europeană este puțin tratată de către teoreticienii și practicienii noștri, iar cei care se preocupă de această temă se referă mai mult la avantaje, neglijând dezavantajele globalizării pentru România (tendința de concentrare a puterii de decizie în mâinile marilor companii, limitarea spațiului de acțiune al politicilor și economiei naționale, tendința de omogenizare și de standardizare a culturilor, afectarea mediului social și a mediului înconjurător etc.). O a treia premisă a abordării o reprezintă situația că gândirea academico-universitară se află într-un dublu impas, generat, pe de o parte, de nevoia de optimizare a funcționalității sistemului național de educație prin modificarea structurii organizatorice și, pe de altă parte, de unele aspecte de neconvergență între România și Uniunea Europeană, în principal sub forma declinului atenției acordate în ultimele decenii învățării, în favoarea cercetării pentru publicare și tratarea disproporționată a teoriei față de practică.

Dezbatere științifică în cadrul Centenarului: Cadrul intern și extern al apărării României întregite în anul 1919

În seria de manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri, începută în anul 2018, Academia Oamenilor de Știință din România a lansat în agora academică și în spațiul public național, spre reflecție și analiză, o nouă temă de interes major pentru istoria și conștiința românească, referitoare la perioada imediat următoare împlinirii idealului național al Unirii. Sub genericul Cadrul intern și extern al apărării României întregite în anul 1919, AOSR a organizat o Dezbatere academică focalizată pe procesele și evoluțiile politice și militare desfășurate după actul istoric de la 1 Decembrie 1918.

Manifestarea a abordat o serie de puncte și aspecte fundamentale subsumate temei generice, configurând astfel un cadru comprehensiv al dezbaterii: Contribuția armatei române la întregirea României; Cele 14 puncte ale președintelui W. Wilson; Curaj și demnitate pentru înfăptuirea și apărarea Marii Uniri; Unirea Basarabiei – respingerea agresiunii bolșevicilor ruși; Unirea Bucovinei – lupta împotriva atacurilor declanșate de naționaliștii ucraineni și bolșevicii ruși; Unirea Transilvaniei – respingerea agresiunilor regimului bolșevic condus de Béla Kun. Ocuparea Budapestei; Lupta diplomatică pentru confirmarea prin tratate internaționale a Unirii Transilvaniei, Bucovinei și Basarabiei cu România; Importanța istorică a Marii Uniri; Raporturile politice dintre România și Marile Puteri după încheierea războiului; Conferința de Pace de la Paris – cadrul creării noii Europe: state, negocieri și tratate; România în cadrul Conferinței de Pace de la Paris; Tratatul de la Trianon și consfințirea frontierelor României Mari.

Prin comunicările prezentate și discuțiile generate de acestea, Dezbaterea a realizat o analiză științifică riguroasă și comprehensivă a cadrului istoric și a evenimentelor de acum un secol, de importanță crucială pentru împlinirea idealului național al Marii Uniri și pentru evoluția României ca țară europeană. Prelegerile științifice au constituit, în același timp, o substanțială lecție de istorie pe o temă de importanță majoră a istoriei României moderne și contemporane. În urma evenimentului, Academia Oamenilor de Știință din România va edita un volum științific constituit din comunicările prezentate și alte contribuții esențiale, semnate de nume de marcă ale istoriei, științelor militare, culturii și civilizației românești.

Academia Oamenilor de Știință din România, pe locul 22 în România și 775 în lume în prestigiosul clasament Scimago/Elsevier

Academia Oamenilor de Știință din România a început anul 2020 sub auspiciile unui succes semnificativ pe plan științific și academic. În urma evaluării instituționale, a fost situată pe locul 22 în România și 775 în lume în clasamentul pe anul 2019 realizat de prestigiosul grup Scimago/Elsevier. Doar 41 de instituții de cercetare și universități din România dintr-un total de aproximativ 700 (circa 6%) satisfac criteriile de performanță ale evaluării Scimago/Elsevier. Academia Oamenilor de Știință din România este, pe lângă Academia Română – cel mai înalt for al științei și culturii românești –, care ocupă locul I, singura academie din țară, dintre academiile aprobate prin legi, prezentă în acest top academic de elită. Prezența AOSR în exigentul clasament al excelenței, considerat un adevărat „rating de țară” în materie științifică, reprezintă o recunoaștere obiectivă, incontestabilă a capacității instituției și a calității activității desfășurate sub egida acesteia.

2020 – un an special pentru Academia Oamenilor de Știință din România

Am început anul 2020 sub auspicii financiare nedrepte și am pierdut pe cel de-al doilea Președinte fondator al Academiei noastre, General (r) prof. univ. dr. DHC. Vasile Cândea, un Om absolut excepțional! Medic minunat și iubit, care a salvat viața a mii de oameni prin intervenții chirurgicale, multe în premieră națională, om de știință de anvergură internațională și un mare Constructor. A fost fondatorul Școlii de chirurgie cardiovasculară a Armatei, director al Spitalului C.C. Iliescu și cel care a avut rolul hotărâtor în învierea, ca Pasărea Phoenix, a Academiei de Științe a României în forma actuală de Academie a Oamenilor de Știință din România.

Cu toate acestea, sunt convins că împreună cu colegii mei ne vom mobiliza pentru depășirea greutăților și vom merge mai departe, în frunte cu steagul pe care ni l-au transmis Dr. Constantin Angelescu și Dr. Vasile Cândea pe drumul către creșterea prestigiului acestei Academii.

2020 este un an special pentru Academia Oamenilor de Știință din România: instituția celebrează 85 de ani de la înființarea sa, la 29 martie 1935, ca Academia de Științe a României. În același timp, anul 2020 marchează desăvârșirea Centenarului Marii Uniri, prin împlinirea a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, la 4 iunie 2020. În acest cadru istoric și instituțional, Academia Oamenilor de Știință din România își va continua eforturile și activitățile dedicate cercetării științifice, educației și culturii, punându-se astfel în slujba progresului României și afirmării acesteia ca țară europeană, cu un potențial uman semnificativ și resurse de inteligență și creativitate importante în concertul națiunilor. O atenție deosebită dorim să acordăm în acest an tinerelor noastre elite, beneficiind și de faptul că Academia noastră are în coordonare două dintre revistele dedicate acestora: „Știință și Tehnică” și „Tinere Elite”.

Conferinţa CONSERVANȚI NATURALI SIGURI PENTRU SĂNĂTATEA CONSUMATORILOR

VALENŢELE FEMINITĂŢII – Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, împreună cu Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti şi Institutul de Studii, Cercetare, Dezvoltare şi Inovare din Universitatea Titu Maiorescu, organizează conferinţa „Conservanţi naturali siguri pentru sănătatea consumatorilor” pe 29 ianuarie 2020, ora 16.00.

A plecat dintre noi General(r) prof. univ. dr. Vasile Cândea, fondatorul AOSR, o personalitate ilustră
a științelor medicale românești

Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR) anunță cu profundă durere încetarea din viață în data de 14 ianuarie 2020 a celui care a fost General (r) Prof. univ. Dr. DHC medic chirurg cardiovascular VASILE CÂNDEA (24 mai 1932, Lisa-Vânători, Teleorman – 14 ianuarie 2020, București), președintele  fondator al AOSR, membru titular al Academiei de Științe Medicale, secretar general internațional al Uniunii Medicale Balcanice, multiplu Doctor Honoris Causa, membru fondator al fundațiilor ”Emil Palade” și ”Scientica”, membru titular al Academiei de Științe Naturale din Rusia, membru fondator al Societății Române de Chirurgie Vasculară și Angiologie, membru al Societății Europene de Chirurgie Cardiovasculară, creatorul Centrului de Boli Cardiovasculare al Armatei din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central ”Dr. Carol Davila” București.

În România, Vasile Cândea a implantat în 2001 primul dispozitiv de asistare mecanică cardio-circulatorie cu inimă artificială (de tip NOVACOR) din Europa Centrală și de Est. A operat alături de Iuliu Șuteu, Marius Barnard (fratele reputatului Christian Barnard din Africa de Sud), Marian Ionescu, Philip Noirhomme (Spitalul St. Luc Bruxelles) și  de alți reputați profesori din străinătate.

Profesorul dr. Vasile Cândea este cel care, prin eforturi susținute, din dorința de a continua istoria unei instituții academice fondate în perioada interbelică de intelectuali de prestigiu (1935), a determinat renașterea Academiei de Științe din România sub forma Academiei Oamenilor de Știință din România.

Prin dispariția Profesorului VASILE CÂNDEA, comunitatea oamenilor de știință de astăzi este mai săracă. Marele Profesor ne lasă tuturor moștenire o operă exemplară și visul de contribui prin inteligență, știință, dragoste și dedicație la binele oamenilor și al lumii.

Sincere condoleanțe familiei îndoliate! Dumnezeu să-l odihnească!

Înmormântarea va avea loc joi, 16 ianuarie, ora 13, la cimitirul Sf. Ilie Tesviteanul, Voluntari.

Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România(Contact: comunicare.aosr@gmail.com)