Pe 31 ianuarie 2024, ora 16:00, la sediul AOSR, în cadrul Centrului de Excelență „Emil Palade” pentru Inițierea Tinerilor în Cercetare Științifică (T.C.S.), care este o unitate de cercetare cu profil multidisciplinar, interdisciplinar și transdisciplinar din cadrul Academiei Oamenilor de Știință din România (A.O.S.R.), domnul CS.I, Dr. Doru-Sabin Delion, Directorul T.C.S. și Vicepreședintele A.O.S.R. prezintă Competiția de Proiecte ”AOSR – TEAMS – III”, Ediția 2024-2025, și doamna CS. Dr. Camelia Petrescu prezintă surse de finanțare pentru cercetarea științifică 2024, inclusiv Proiect Experimental Demonstrativ, Proiect de Transfer la Operatorul Economic și Centre de Excelență.
De asemenea, pe 31 ianuarie 2024, ora 15.00, Prof.univ.dr.ing. Petru Andea, Secretar Științific al Academiei Oamenilor de Știință din România, susține Conferința Matematica sistemelor electorale.
Sistemul electoral este, alături de sistemul instituțional, unul din pilonii principali pe care se clădește și se susține sistemul politic.
Parcurgând multitudinea de formule posibile, se poate constata că în materie de sisteme electorale și moduri de scrutin inventivitatea umană a fost deosebit de prolifică. Chiar dacă în momentul de față domină cele două mari modele – scrutinul majoritar și reprezentarea proporțională – toate combinațiile, toate mecanismele și toate procedeele de calcul au fost luate în considerare și practicate în diferite momente ale istoriei.
Ne putem întreba cum ar arăta regimul britanic dacă scrutinul uninominal majoritar cu un tur ar fi înlocuit cu reprezentarea proporțională? Cum ar fi regimul german fără ”votul dublu”? Cum ar fi evoluat a Cincia Republică Franceză dacă scrutinului majoritar cu două tururi i s-ar fi substituit un sistem proporțional?
În România anului electoral 2024, cele patru tipuri de alegeri se desfășoară prin scrutin proporțional într-un tur – alegeri europarlamentare, parlamentare și locale – scrutin majoritar într-un tur – alegerea primarilor și a președinților de consilii județene și scrutin majoritar în două tururi – alegerea Președintelui României. Trebuie spus că nu există un sistem electoral perfect, care să asigure un rezultat corelat al mandatelor atribuite cu numărul de voturi exprimate.
În expunerea de față se exemplifică cât de mult poate distorsiona matematica sistemelor electorale rezultatul diverselor tipuri de scrutin.