1. Școala în general și universitățile în special reprezintă fără îndoială cele mai puternice concentrări de elite intelectuale. Ele au misiunea ca prin educație să asigure sănătatea morală și spirituală a națiunii, să pregătească tinerii pentru viață, asigurând prin aceasta și viitorul națiunii.
Cu regret constatăm că atât școala cât și slujitorii ei, dascălii, sunt ținte frecvente ale unui șuvoi de discursuri denigratoare. Persoane mai mult sau mai puțin avizate nu contenesc să caracterizeze învățământul ca fiind irelevant, mediocru, învechit, prost administrat, rupt de realitate și mai ales rupt de piața muncii etc. Cazurile izolate de malpraxis academic sau pedagogic sunt imediat și pe nedrept generalizate la nivelul întregului învățământ.
Desigur, învățământul este un sistem mare și are o anumită inerție, care poate apărea ca rezistență la schimbare. Trebuie însă să subliniem eforturile de a-l moderniza, semnificative fiind conceptele care stau la baza acestei modernizări: conceptul ”România educată” și conceptul ”România competentă”. Cele mai vizibile sunt eforturile de a integra elita academică în ceea ce numim era digitală. Trăim astăzi într-un mediu în care tehnologia digitală înseamnă totul; căutare de informații, distracție, comunicare, învățare. Tânăra generație intră cu rapiditate în ”era digitală” și deseori elevii sau studenții știu mai multe despre tehnologia digitală decât profesorii lor.
În particular, putem observa paradoxul ce constă în aceea că românii sunt cunoscuți și temuți ca hackeri redutabili, dar talentul lor la informatică nu se regăsește într-o producție românească de noi tehnologii.
În era digitală, universitățile din România trebuie să valorifice mai mult e-learning-ul, să învețe cum să învățăm, astfel încât absolvenții să constituie o clasă flexibilă și capabilă să își însușească permanent noi competențe.
2. Elita economică de expresie academică este formată din profesori, cercetători, jurnaliști de specialitate, analiști ș.a., prin a căror activitate se formează atât profesioniști în domeniu cât mai ales curentele de opinii în domeniul economic.
Dacă ne referim la școlile din domeniul economic, observăm că facultățile de profil sunt și ele prinse în menghina nevoii de autofinanțare, ce generează dilema între a accepta un număr mare de studenți, element cantitativ, versus performanță ridicată, ceea ce presupune exigență, cu consecința scăderii numărului de studenți, dar și a finanțării.
Drept consecință, un rol din ce în ce mai mare în pregătirea specialiștilor îl au angajatorii, ce suplinesc și completează prin diverse programe ceea ce învățământul superior nu a reușit să facă.
3. În sectorul serviciilor există o tendință clară de extindere a gamei de competențe, datorită sarcinilor neobișnuite. Specialiștii TIC trebuie, spre exemplu, să dobândească competențe în marketing sau în gestiune, iar personalul din domeniul serviciilor să dobândească competențe în informatică. Se constată o cerere crescândă de competențe transversale, cum sunt cele analitice, de comunicare, lingvistice ș.a. În UE, trebuiesc create peste 17 milioane de noi locuri de muncă, de profesiuni intelectuale cu înaltă calificare, cum sunt funcțiile de conducere din administrație, marketing, logistică, profesiuni didactice și tehnicieni.
Necesitatea formării și reformării forței de muncă înalt calificate a condus și la crearea unui meta-cadru european al calificărilor, instrument capabil să faciliteze și să promoveze transferul, transparența și recunoașterea calificărilor și competențelor la nivel european.
În acest context, în România a fost introdus Cadrul Național al Calificărilor în Învățământul Superior (CNCIS) care a stabilit structura calificărilor, recunoașterea lor națională, precum și compatibilitatea și comparabilitatea internațională a acestora.
Strategia Europa 2020 a urmat ca prioritate creșterea inteligentă, adică o dezvoltare economică bazată pe cunoaștere și inovare. Inițiativele emblematice se referă la teme precum ”O uniune a inovării”, ”O agendă digitală pentru Europa”, ”O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” ș.a.