În data de 12 iulie 2017, sub egida Academiei Oamenilor de Știință din România, în Aula Carol I a Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, a avut loc Dezbaterea „ROLUL ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII ÎN DEZVOLTAREA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI”.
Manifestarea – al doilea eveniment din cadrul Proiectului „Dezbaterile AOSR” – s-a concentrat pe o temă de importanţă majoră pentru economia și societatea românească: IMM-urile.
Dezbaterea, moderată de prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, preşedintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a reunit o participare selectă, compusă din reprezentanți ai Guvernului și ai Parlamentului României, ai administraţiei publice centrale, ai mediului de afaceri și ai băncilor, oficiali ai economiei, finanţelor, ai educației şi cercetării, responsabili ai vieții politice și factori de decizie, membri ai lumii academice, cercetători științifici, experți în politici şi strategii economice, exponenți ai societății civile, cadre didactice universitare etc.
Conform Articolului 2 al Anexei din Recomandarea 2003/361/CE (asimilată în legislaţia românească prin OG nr. 27/2006, M. Of. nr. 88/31.01.2006, aprobată prin Legea nr. 175/2006, M. Of. nr. 438/22.05.2006), „Categoria Întreprinderilor Micro, Mici şi Mijlocii (IMM) este formată din întreprinderi care angajează mai puţin de 250 de persoane şi care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro şi / sau deţin active totale de până la 43 de milioane de euro”. Prin dinamismul, flexibilitatea, adaptabilitatea la nevoile economiei şi ale societăţii, prin spiritul antreprenorial modern şi prin capacitatea de inovare, IMM-urile deţin un rol de prim ordin în procesul de dezvoltare a economiei româneşti în cadrul Uniunii Europene şi al lumii contemporane.
Dat fiind statutul lor de vectori ai dezvoltării, modernizării şi inovării la nivelul economiei şi al mediului socio-economic în ansamblul său, susţinerea IMM-urilor trebuie să reprezinte o prioritate a oricărei guvernări, indiferent de culoarea politică. Pentru a funcţiona la standardele de eficienţă şi eficacitate europene, IMM-urile din România au nevoie de un cadru legislativ aliniat legislaţiei Uniunii Europene, de strategii, politici, programe şi soluţii de finanţare, de condiţii administrative propice desfăşurării activităţii în conformitate cu misiunea lor economică, într-o economie aflată în plin proces de dezvoltare şi modernizare, precum este economia românească.
În acest cadru, o temă care necesită o analiză atentă, în direcţia promovării de soluţii, o reprezintă radiografierea realistă, făcută de experţi, cercetători ştiinţifici şi profesionişti de elită, a domeniului IMM-urilor din România, cu sublinierea dificultăţilor şi obstacolelor de ordin legislativ, politic, financiar şi administrativ, pe care acestea le întâmpină în activitate. Carta Albă a IMM-urilor din România 2016, întocmită pe baza consultării a peste 1000 de agenţi economici, a evidenţiat cele mai importante dificultăţi cu care se confruntă managerii acestora: birocraţia (61,41% din IMM-uri), fiscalitatea excesivă (54,74%), corupţia (45,16 %), controalele excesive (44,98%), concurenţa neloială (40,33%), scăderea cererii interne (36,31%), angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului.
Dezbaterea „Rolul întreprinderilor mici şi mijlocii în dezvoltarea economiei românești” s-a focalizat pe următoarele subiecte:
• politici şi programe guvernamentale în sprijinul IMM-urilor;
• cercetarea şi inovarea in sprijinul dezvoltării IMM-urilor;
• educaţia pentru promovarea spiritului antreprenorial;
• forţa de muncă bine pregătită – factor esențial pentru dezvoltarea economică;
• dificultăţi şi provocări ale mediului de afaceri din România.
Aşteptări şi cerinţe;
• diplomaţia economică – activitate esenţială pentru promovarea economiei româneşti;
• soluţii de finanţare pentru IMM-uri.
Discuțiile, care au aşezat la masa dialogului cele mai importante instituţii ale statului cu autoritate şi responsabilitate în domeniul IMM-urilor, au fost purtate la un înalt nivel de competență, profesionalism și expertiză de către miniştri, secretari de stat, parlamentari, experţi, bancheri, cercetători ştiinţifici, profesori universitari.
Între cei care s-au implicat activ, cu intervenţii substanţiale, în schimbul de idei s-au numărat:
– prof. univ. dr. ing. Ecaterina Andronescu, senator, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ a Senatului,
– Lucian Şova, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale,
– Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat,
– Gabriel Andronache, consilier de stat, Guvernul României,
– prof. univ. dr. ing. Petru Andea, secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale,
– Ion Ciprian Preda, secretar de stat, Ministerul Cercetării şi Inovării,
– Sterică Fudulea, secretar de stat, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat,
– prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti,
– Alexandru Cumpănaşu, preşedintele Coaliţiei Naţionale pentru Modernizarea României,
– prof. univ. dr. Nicolae Dănilă, preşedintele Secţiei Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologice a AOSR,
– Dragoş Radu Drăghici, director, Direcţia IMM, Alpha Bank România,
– Florin Dănescu, preşedinte executiv, Asociaţia Română a Băncilor,
– Doina Topală, director, Direcţia IMM CEC Bank,
– Daniel Szekely, director, Direcţia IMM şi Microbusiness, Banca Transilvania,
– ambasador prof. univ. dr. Constantin Vlad, membru titular fondator al AOSR.
Afirmând că IMM-urile sunt „coloana vertebrală a economiei”, profesorul Adrian Badea, preşedintele AOSR şi moderatorul dezbaterii, a semnalat faptul că numărul IMM-urilor din România şi productivitatea acestora se află la jumătate în raport cu situaţia din Uniunea Europeană. De aceea, este necesar ca numărul micro-întreprinderilor şi al întreprinderilor mici şi mijlocii să crească la 670.000 până în 2020 (de la 500.000 în prezent) şi, tot până atunci, să se atingă cifra de 3.250.000 de angajaţi în IMM-uri (acum 2.000.000).
Prof. univ. dr. ing. Ecaterina Andronescu a prezentat noul model al industriei, aflat în dezvoltare în lume, în special în Germania, motorul economic al UE, „Industria 4.0”, care pune în raporturi complexe de comunicare echipamentele, sistemele şi oamenii, cu suportul tehnologiei digitale, într-o formulă avansată de cyber-sisteme, model în care ar trebui să se dezvolte şi IMM-urile româneşti. În condiţiile actuale, de evoluţie rapidă a tehnologiei, de creştere a cererii şi ofertei, a nevoilor sociale şi a volatilităţii pieţei şi de scădere a ciclului de viaţă al produselor, este nevoie de oameni competenţi, care să lucreze în echipe interdisciplinare. De aici, rolul care revine învăţământului superior, necesitatea ca tinerilor să li se dezvolte creativitatea şi capacitatea de inovare – o preocupare pusă în operă, prin programe şi proiecte special concepute, la Universitatea Politehnica din Bucureşti.
Ministrul Lucian Şova s-a referit la faptul că IMM-urile au un potenţial economic foarte mare şi că, în aceste condiţii, sunt necesare strategii şi căi de urmat pentru dezvoltarea acestui sector în România. În ceea ce-l priveşte, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale dezvoltă programe care au ca obiectiv stimularea inovării, încurajarea produselor inovative. Ministrul Ilan Laufer a afirmat că Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat pregăteşte un pachet de legi, din care fac parte: Legea Parteneriatului Public-Privat, Legea Prevenirii, Legea Lobby-ului, prin care îşi propune să creeze un cadru legislativ modern şi flexibil, un mediu de afaceri competitiv, plăcut, suportiv pentru iniţiativele antreprenoriale.
Secretarul de stat Petru Andea a vorbit despre rolul important al educaţiei în formarea resurselor umane din IMM-uri, despre necesitatea ca şcoala să facă paşi înainte în Era Digitală, în condiţiile în care digitalizarea cuprinde, tot mai mult, domeniul industriei. Subliniind nevoia unei noi legi a educaţiei, care să creeze cadrul pentru evoluţiile şi transformările în curs, profesorul Andea a subliniat că, la nivel naţional, trebuie să trecem de la România Educată (proiectul iniţiat de preşedinţia României), adică de la ceea ce ştim, la România Competentă, ceea ce ştim să facem. Altfel spus, economia României, în speţă sectorul vast al IMM-urilor, are nevoie de resurse umane calificate şi competente.
Secretarul de stat Ion Ciprian Preda, plecând de la realitatea că digitalizarea este un „hot topic” al actualităţii, a afirmat necesitatea transferului de inovare din sectorul public în cel privat, a transferului de tehnologie din zona de cercetare în cea antreprenorială, care, în 4 prezent, este deficitar. O prioritate zero, a mai precizat, o reprezintă respectarea agendei de către axele de finanţare pe cercetare şi recuperarea întârzierilor.
Profesorul Nicolae Dănilă a subliniat că economia românească are nevoie de un model de dezvoltare echilibrat, de un mediu de afaceri prietenos, iar, în acest cadru, IMM-urile pot fi o pârghie importantă în atragerea de fonduri.
Ambasadorul Constantin Vlad a criticat faptul că diplomaţia economică românească se află astăzi într-o situaţie critică, fiind departe de ceea ce ar trebui să fie şi ceea ce ar putea să facă pentru promovarea economică a României peste hotare, pentru atragerea de investitori străini, pentru facilitarea de colaborări, parteneriate şi proiecte internaţionale în direcţia dezvoltării economice a ţării, aşa cum s-a întâmplat în trecutul recent.
Prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu a semnalat faptul că, în sectorul antreprenorial, există probleme la nivelul culturii reprezentativităţii, în sensul că IMM-urile româneşti nu participă sau participă în număr mic la proiectele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, la care iau parte, în schimb, numai firmele străine, fenomen periculos pentru dezvoltarea mediului de afaceri românesc. Cele mai importante idei formulate în cursul discuţiilor şi concluziile dezbaterii vor fi redactate într-un document final, care va fi remis instituţiilor statului cu autoritate în domeniul IMM-urilor, ca suport pentru viitoare iniţiative necesare pentru dezvoltarea acestui sector de importanţă fundamentală al economiei româneşti.
Dezbaterea „Rolul întreprinderilor mici şi mijlocii în dezvoltarea economiei românești” face parte din Proiectul „DEZBATERILE AOSR”, inițiat de Academia Oamenilor de Știință din România în anul 2016, prin care instituția își propune să realizeze o serie de întâlniri și discuții, având ca participanți responsabili politici, factori de decizie, reprezentanți ai mediilor academice, profesionale și educaționale, oameni de știință, cercetători, experți, studenți, membri ai societății civile etc., pe teme de interes prioritar pentru România de azi și pentru viitorul țării. Prin Proiectul „Dezbaterile AOSR”, instituția organizatoare intenționează să constituie o agora a personalităților vieții publice și academice, a reprezentanților societății românești în diversitatea ei, un spațiu al dialogului pe teme majore, al ideilor și soluțiilor și, nu în ultimul rând, un cadru al dialogului între generații. Obiectivul fundamental al Proiectului îl reprezintă realizarea unui for academic, științific, cultural și civic în cadrul căruia să fie identificate și promovate soluții pentru dezvoltarea și afirmarea României în Uniunea Europeană și în lume.