În seria de seria de manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri, începută în anul 2018, Academia Oamenilor de Știință din România a lansat în agora academică și în spațiul public național, spre reflecție și analiză, o nouă temă de interes major pentru istoria și conștiința românească, referitoare la perioada imediat următoare împlinirii idealului național al Unirii. Sub genericul CADRUL INTERN ȘI EXTERN AL APĂRĂRII ROMÂNIEI ÎNTREGITE ÎN ANUL 1919, AOSR a organizat o Dezbatere academică focalizată pe procesele și evoluțiile politice și militare desfășurate după actul istoric de la 1 Decembrie 1918. Evenimentul a avut loc în data de 13 noiembrie, începând cu orele 11.00, în Sala de Conferințe a AOSR „Dr. Constantin I. Angelescu” (sediul instituției, str. Ilfov, nr. 3, sector 5, București).
La dezbatere, au participat membri ai corpului academic, reprezentanți ai instituțiilor statului, oameni de știință și de cultură, doctoranzi, studenți. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Secției de Științe Istorice și Arheologice (Președinte: prof. univ. dr. Ion Solcanu) și al Secției de Științe Militare (Președinte: Gen. (r) prof. univ. dr. Teodor Frunzeti).
În deschidere, prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, amfitrionul Dezbaterii, a afirmat că evenimentul face parte din seria evenimentelor și manifestărilor științifice organizate de AOSR în cadrul Centenarului Marii Uniri, care urmăresc, pe de o parte, să ofere noi contribuții științifice la analizarea și cunoașterea cadrului istoric, a evenimentelor din epocă și a semnificațiilor lor, pe de altă parte, să promoveze marile momente de acum un veac, lupta națiunii române pentru realizarea Marii Uniri și înfăptuirea României Mari ca pe o lecție de istorie, cu valoare exemplară pentru generațiile de azi, în special pentru tineri. În acest context, președintele Adrian Badea a precizat faptul că Academia Oamenilor de Știință acordă în mod programatic o atenție specială tinerilor, aflați pe băncile liceului și ale universității, prin programe și proiecte dedicate dezvoltării lor pe coordonatele valorilor științifice, culturale, morale și identitare.
Din partea Administrației Prezidențiale, a fost prezent Gen. Mihai Șomordolea, Consilier de stat, Departamentul Securității Naționale, Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care a prezentat evoluția conceptului și a organizațiilor de securitate de la încheierea primului război mondial până în prezent, din punctul de vedere al asigurării securității României, conchizând că astăzi țara noastră se află în cea mai bună situație de garantare a securității, prin cei trei piloni reprezentați de: UE, NATO și parteneriatul strategic cu SUA. În prezent, România este o prezență activă în asigurarea securității și păcii, un furnizor de securitate la nivel internațional.
Manifestarea organizată de Academia Oamenilor de Știință din România a abordat o serie de puncte și aspecte fundamentale subsumate temei generice, configurând astfel un cadru comprehensiv al dezbaterii: Contribuția armatei române la întregirea României; Cele 14 puncte ale președintelui W. Wilson; Curaj și demnitate pentru înfăptuirea și apărarea Marii Uniri; Unirea Basarabiei – respingerea agresiunii bolșevicilor ruși; Unirea Bucovinei – lupta împotriva atacurilor declanșate de naționaliștii ucraineni și bolșevicii ruși; Unirea Transilvaniei – respingerea agresiunilor regimului bolșevic condus de Béla Kun. Ocuparea Budapestei; Lupta diplomatică pentru confirmarea prin tratate internaționale a Unirii Transilvaniei, Bucovinei și Basarabiei cu România; Importanța istorică a Marii Uniri; Raporturile politice dintre România și Marile Puteri după încheierea războiului; Conferința de Pace de la Paris – cadrul creării noii Europe: state, negocieri și tratate; România în cadrul Conferinței de Pace de la Paris; Tratatul de la Trianon și consfințirea frontierelor României Mari.
În cadrul Dezbaterii, au fost prezentate comunicări științifice, care au abordat temele propuse din perspective istorice, militare, politologice, sociologice și culturale, într-un demers științific și academic complex: Teodor Frunzeti, președintele Secției Științe Militare, AOSR, „Contextul geopolitic al desfășurării Conferinței de Pace de la Paris. Implicații pentru paradigma de securitate interbelică”; Ioan Scurtu (AOSR), „1916-1919 – curaj și demnitate națională”; Valentin Ciorbea (AOSR), „Contribuția marinei militare la apărarea frontierei nistrene – anul 1919”; Octavian Buda (AOSR), „Ion Cantacuzino – Semnatar al Tratatului de la Trianon”; Gheorghe Cristache (AOSR), „General Gheorghe D. Mardarescu, personalitate istorică”; Anghel Andreescu (AOSR), „Tensiunile și conflictele din Transilvania după 1 decembrie 1918”; Gheorghe Boaru (AOSR), „Acțiunile Armatei Române pentru apărarea Marii Uniri după 1 Decembrie”; Anatol Munteanu (AOSR), „Acțiunile Armatei Romane – Divizia 10 infanterie, pentru asigurarea ordinii publice și înăbușirea revoltelor bolșevice în Basarabia, 1919”; Eugen Siteanu (AOSR), „Considerații privind apărarea României întregite în anul 1919. Efectivele Armatei României (mai 1918 – februarie 1919). Bătălia din Munții Apuseni (aprilie 1919)”; Petre Țurlea (AOSR), „Culisele Conferinței de Pace de la Paris în corespondența primită de Nicolae Iorga”; Jipa Rotaru (AOSR), „Cuplul de comandă și stat major Constantin Prezan și Ion Antonescu în campania anului 1919 pentru salvarea Europei de comunism.”; Florian Tucă (AOSR), „Luptele desfășurate în anul 1919 de către trupele române pentru apărarea României Mari”; Aliodor Manolea (AOSR), „Memoriul Generalului Gheorghe Rusescu asupra operaţiunilor Brigăzii a IV-a Roşiori, de la 31 iulie-3 august 1919, data intrării în Budapesta”; Lascu Stoica (AOSR), „Integrarea şi apărarea Basarabiei, recunoaşterea internaţională a Actului Unirii de la Chişinău (27 martie 1918) – priorităţi naţional-politice de acum un secol”; Col. (r) prof. univ. dr. Ion Giurca, „Acţiunile Armatei Române pentru apărarea Marii Uniri. Campaniile din Basarabia, Bucovina, Transilvania şi Ungaria din anii 1919-1920”; Conf. univ. dr. Rodica Ursu-Naniu, „Centenarul Marii Uniri, un proiect didactic- educaţional de succes”.
În cursul Dezbaterii, au avut intervenții substanțiale, fundamentate științific și academic, prof. univ. dr. Ion Solcanu (AOSR), ambasador prof. univ. dr. Constantin Vlad (AOSR), ambasador prof. univ. dr. Ion M. Anghel (AOSR), prof. univ. dr. Radu Vergatti (AOSR).
Prin comunicările prezentate și discuțiile generate de acestea, Dezbaterea a realizat o analiză științifică riguroasă și comprehensivă a cadrului istoric și a evenimentelor de acum un secol, de importanță crucială pentru împlinirea idealului național al Marii Uniri și pentru evoluția României ca țară europeană. Prelegerile științifice au constituit, în același timp, o substanțială lecție de istorie pe o temă de importanță majoră a istoriei României moderne și contemporane. În urma evenimentului, Academia Oamenilor de Știință din România va edita un volum științific constituit din comunicările prezentate și alte contribuții esențiale, semnate de nume de marcă ale istoriei, științelor militare, culturii și civilizației românești.
În finalul Dezbaterii, președintele AOSR, prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, a declarat: „Academia Oamenilor de Știință din România își continuă misiunea de a contribui la progresul științei și cunoașterii prin cercetare științifică, prin educație, prin manifestările de înalt nivel academic pe care le organizează și la care participă elite din diferite domenii. Este misiunea fondatoare a instituției, de la înființarea Academiei de Științe a României, la 29 martie 1935, de către o personalitate de prestigiu a științei, educației și civilizației românești, marele ministru al instrucțiunii publice Dr. Constantin I. Angelescu. Prin această manifestare, prin cele anterioare și prin toate cele care urmează, Academia noastră desfășoară atât o operă științifică, beneficiind de girul unor profesori și cercetători renumiți, cât și una educațională, cu accent pe generațiile tinere. Lor, în special, vrem să le cultivăm valorile identitare românești, prin intermediul științei, culturii și educației, pentru că ei reprezintă viitorul acestei țări. Dacă privim în trecut, în perioada Marii Uniri, constatăm că, în momentele-cheie, această națiune a știut să se mobilizeze și a avut realizări istorice epocale. Lecția istoriei ne oferă nouă celor de azi și mai ales tinerilor un mesaj optimist: când există un proiect de țară – așa cum au fost Marea Unire și România Mare –, atunci poporul român își descoperă resursele pentru a-și împlini idealurile. Astăzi, avem nevoie mai mare decât oricând de o astfel de lecție.”
Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România
(Contact: comunicare.aosr@gmail.com)