ICAI a fost constituit în temeiul prevederilor Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România, HG nr.641/2007 pentru aprobarea Statutului Academiei Oamenilor de Știință din România şi Hotărârii Adunării Generale a Academiei Oamenilor de Știință din România din 18.12.2017.
Conform art.7 alin.c din OG nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică Institutului de Cercetări Avansate Interdisciplinare „Constantin Angelescu” este instituție de drept public, cu personalitate juridică, parte a sistemului național de cercetare dezvoltare, în subordinea Academiei Oamenilor de Știință din România.
ICAI are drept scop dezvoltarea științelor fundamentale și aplicate prin cercetări inter-trans și multidisciplinare, prin producere și transfer de cunoaștere științifică la nivel academic.
ICAI are drept obiective reprezentarea la nivel național a unor domenii de activitate științifică, afilierea la uniunile științifice internaționale și coordonarea unor programe științifice internaționale.
- Mai multe detalii despre ICAI la www.icai.ro
RAPORT ACTIVITATE 2021
PPT-Raport-ICAI-2021-5MAI2022Criza lecturii clasice versus criza lecturii digitale
De Prof. Univ. Dr. Ing. Doina Banciu – Vicepreşedinte al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România
Este deja cunoscut faptul că statistica EUROSTAT din ultimii ani arată că 90% dintre români nu citesc nici măcar o carte pe an. Realitatea în cauză este cunoscută de cei care se ocupă de educație, iar presa de specialitate reflectă acest fapt. În Tribuna Învățământului din 2019 se scria ”Criza lecturii în școală, o problemă de educație care nu trebuie ignorată”, iar în 2021 într-un articol intitulat ”Criza lecturii ” autorul se întreabă ”De ce nu citim” și ”De ce avem atât de mulți analfabeți funcțional”. În Revista educației – EDICT din august 2018 se afirmă că ”Suntem într-un punct în care criza lecturii a pus stăpânire pe majoritatea oamenilor”.
UNESCO vorbea despre criza lecturii de acum 25 de ani. Pandemia COVID a adâncit această criză care s-a contopit cu criza învațământului. În 22 ianuarie 2022, cu ocazia Zilei Internaționale a Educației, Antonio Guterres, secretarul general al Națiunilor Unite, a arătat că în ultimii 2 ani, din cauza pandemiei COVID-19 peste 31 milioane de tineri au fost afectaţi de închiderea școlilor, ceea ce înseamnă, de fapt, o criză globală a educației, a învățământului (”a global learning crisis”).
În 1990, la Facultatea de Litere, în catedra de Biblioteconomie și știința informării, abia reînființată, Gabriel Ștrempel, atunci directorul Bibliotecii Academiei, care preda despre Bibliografia română veche, îmi spunea mie, care predam Informatică (Automatizarea bibliotecilor), foarte convins, că oricât de mult s-ar dezvolta informația digitală, plăcerea răsfoirii unei cărți nu poate fi înlocuită de niciun computer. Nu am îndrăznit să-l contrazic, dar am fost sceptică și i-am spus că poate generațiile viitoare nu vor mai gândi la fel. Profesorul Ion Stoica, și el de față, tindea să îmi dea dreptate. Realitatea de azi arată că așa este! Tinerii de azi (şi nu numai) preferă informația în formă digitală! Dacă informația digitală a câștigat, cred că bibliotecile digitale și cartea electronică ar trebui să fie contraponderea pentru criza lecturii clasice.
Mi-am amintit că în Aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol l din București (BCU), în aprilie 2016, la Conferința ”Educație și Cultură în era digitală”, organizată de Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare în Informatică, profesioniști din domeniu au lansat un manifest pentru proiectul național de construcție a unei Biblioteci Digitale Naționale, așa cum au toate țările evoluate cultural – SUA, Anglia, Franța, Germania, Rusia, Japonia, Coreea de Sud etc. Au fost atunci prezenți directori ai unor mari biblioteci judeţene, reprezentanți ai Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, dar și experți străini, dintre care aș aminti delegați ai National information Agency din Coreea de Sud, care au și finanțat un proiect pilot pentru BCU. Revista „Comunicații Mobile” a reflectat evenimentul în ediţia din mai 2016 cu comentarii pertinente asupra celor dezbătute.
De atunci, în următorii cinci ani până astăzi, s-au finanțat multe proiecte privind digitizarea documentelor și crearea de colecții digitale, dar nu putem afirma că avem o bibliotecă națională digitală în sensul real al conceptului.
Evenimentele legate de Ziua națională a lecturii m-au făcut să reflectez la cele spuse de Gabriel Ştrempel și am înțeles că sunt și alți oameni care gândesc la fel, după 25 de ani, iar acest sentiment al bucuriei lecturii trebuie transmis și reconstruit prin orice mijloace, inclusiv declararea unei Zile Naționale a Lecturii.
Este adevărat că lectura digitală nu te lasă să răsfoiești pagini scrise pe hârtie, dar poți avea alte avantaje, poți răsfoi în același timp o carte într-o limbă străină și un dicționar, un album de artă și o bibliografie a autorului unui tablou pe care îl vezi pe computer sau tabletă. Bucuria lecturii poate fi aceeași, iar tinerii pot fi mai aproape de ceea ce le place, tehnologia digitală!! Cred că am putea include lectura digitală ca făcând parte, sub o altă formă, din lectura care poate genera bucuria cititului!
Cunosc mulți directori de bibliotecă și absolut toți mi-au confirmat că au organizat manifestări în ziua lecturii pentru revigorarea lecturii! E foarte bine, dar acesta este un proces continuu, gustul și educarea pentru citit nu se face într-o zi! Atracția pentru citit este aceeași, fie că este pe suport clasic, fie digital. Iar, cum se spune, educația începe din bibliotecă, fie ea și digitală. Construcția coerentă a bibliotecii digitale, cu cărți digitale, cu acces liber, dar bine gestionat, cu sisteme facile de citit și navigat pe documente, cu implicarea furnizorilor de conținut dar și a factorilor de decizie poate fi o soluţie pentru criza lecturii şi ”learning crisis”, mai ales în condițiile unor evenimente imprevizibile nedorite, așa cum este pandemia COVID-19.