Secția Medicină a AOSR este tristă și depune o lacrimă la catafalcul unui mare român, Profesorul Dr. N. Constantinescu.
Ca membru al AOSR și în acelasi timp al Academiei de Științe Medicale, cele două surori ctitorite de același părinte, profesorul Dr. C. Angelescu, nouă colegilor de breaslă ne revine pentru posteritate să montăm o perfuzie și să facem să curgă în venele generațiilor viitoare, ale tinerilor de azi, picături de ”PERFUZII CONTA UITĂRII”. Generațiile de medici îl știu pe profesorul Nae Constantinescu ca autor de tratate de Anatomie chirurgicală, sau în sens mai larg de Anatomie clinică, căci noi am sacralizat ideea că ”Anatomie fundamentum medicinnae est”, iar domnia sa a lucrat toata viată, chiar în epoca actuală-recentă, la un tratat monumental despre acest miracol al creației divine, corpul uman, văzut prin ochii chirurgilor, al clinicienilor.
A luptat pentru introducerea disciplinei de Anatomie clinică – în facultățile de medicină -. Era în același timp un chirurg de vocație, cei mai mulți români cunoscându-l pentru imaginea sa de operator la Colțea unde lucra din anii 80 și unde l-au găsit de gardă, neobosit, nopți la rând, în 1989, la salvarea împușcaților sau răniților revoluției.
La Colțea, cel mai vechi spital românesc (320 de ani), din Piața Universității, s-au internat atunci zeci de răniți și au fost aduse primele jertfe ale tinerilor nevinovați. Tocmai aici la Colțea, la Chirurgie, acolo unde chiar s-a născut chirurgia românească prin corifeii și părinții ei, N.Kretulescu, N.Turnescu, Severeanu, Toma Ionescu, N. Hortolomei (aproape toți s-au numit Nicolae, ca și domnia sa), N. Constantinescu era un bun român și un om credincios, parcă prin pronie cerească teza sa de doctorat având ca titlu ”Despre biologia transplantului de coastă”, recoltarea chirurgicală a unei coaste fiind singura intervenție chirurgicală operă a divinității, la creație, Opera chirurgicală a profesorului Constantinescu cuprinde peste 8000 de intervenții, iar opera științifică este extrem de bogată, abordând subiecte moderne, dintre care aș aminti unul de notorietate mondială: ”Demonstrarea capacității aqngiogene a celulelor stem din măduva roșie a adultului” (lucrare la Congresul Mondial de Citochimie și Histochimie din 1976, apreciată la Paris de Prof Duhamel, la Munchen de prof Begemann, în SUA de W.Blount și H.Boyd.
În 1999 am avut ocazia să-l văd onorat de mari somități ale lumii medicale din California și din lume, inclusiv de G. Emil Palade, la Los Angeles, unde ca om al cetății ocupa și funcția de Consul al României în vestul SUA. Dar alături de 6 laureați ai premiului Nobel de la aceeași întrunire, era apreciat, firește, nu ca politician sau Consul, ci ca mare cercetător al lumii celulare. Studenții mediciniști iubesc anatomia cu valențe clinice, chirurgicale, rămasă moștenire de la domnia sa, noi chirurgii îl considerăm un bun de patrimoniu, eminescilogii sunt bucuroși pentru ce a scris despre suferințele eminesciene, academia noastră îl prețuiește ca pe unul dintre figurile ei luminoase, UMF Carol Davila îl îndrăgește pentru tenacitatea cu care încă lucra la Anatomie la peste 85 de ani ca să-și termine marele tratat de Anatomie Clinică.
Dragul nostru, drum bun printre stele.Tu știi că toți te-am iubit și nu te vom uita.
Ocrotește-i, Doamne, pe Români!
21.01.2025
Prof V. SÂRBU, Președinte al Secției Medicină a AOSR