Obiective specifice:
- studierea construcţiei teoretice a statului de drept (doctrina germană a Rechtsstaat-ului, concepţia franceză şi teoria kelsiană);
- aprofundarea implicaţiilor/consecinţelor instituţionale pe care le antrenează statul de drept;
- aprofundarea procesului care face astăzi din statul de drept antiteza totalitarismului şi efectele care decurg de aici (în principal, revalorizarea dreptului);
- admiterea răspunderii juridice ca fundament al responsabilităţii sociale;
- relevarea unora dintre temele clasice circumscrise discursului/„transplantului” juridic – ca proces de transmitere a cunoaşterii juridice, a practicilor şi instituţiilor dintr-o societate sau jurisdicţie într-o alta – teme, precum:
- relaţia dintre drept şi autoritatea statală;
- relaţia drept şi societate (incluzând reflecţii asupra culturilor, mentalităţilor, moravurilor, istoriilor);
- relaţia dintre drept şi politică (ca factor declanşator şi, adesea, hotărâtor, de schimbare juridică);
- relaţia dintre drept, limbă şi cultură (care implică elemente a căror legătură, adeseori conflictuală, determină posibilitatea ori imposibilitatea comunicării transfrontaliere, fragmentarea identităţilor socio-lingvistice şi culturale, pe fondul global al problemelor de multilingvism şi în contextul apelului tot mai intens la traducere şi interpretare ca mod de inter-relaţionare şi informare)
- cercetarea transferului conceptelor din ştiinţele sociale în drept – impactul asupra sistemului politic, sistemului juridic şi guvernabilităţii societăţii postcomuniste;
- clarificarea grilei de analiză a termenilor non-juridici (atunci când ei sunt utilizaţi de către sistemul normativ) şi stabilirea regulilor remanierii conceptelor preluate în drept, din alte ştiinţe sociale;
- lămurirea metodologiei juridicizării conceptelor, având ca principală consecinţă percepţia mai adecvată a realităţii sociale descrisă de ştiinţele sociale în vederea normării juridice şi, implicit, la creşterea gradului de guvernabilitate a societăţii.